Rapierele „miceniene” sunt spade de cavalerie cu lama fină răspândite din Grecia în toată Peninsula Balcanică, inclusiv în Transilvania. Sunt piese foarte rare, în Transilvania fiind cunoscute doar câteva exemplare. La Cluj-Napoca se păstrează o piesă descoperită la Dumbrăvioara (jud. Mureş) şi câteva fragmente provenind din depozitul de la Uioara de Sus (jud. Alba), în Colecţia de preistorie. Rapiera este o spadă cu lama dreaptă foarte zveltă, având unul sau două tăișuri și garda complexă care acoperă pumnul. Utilizarea ei era preponderentă în dueluri. Aceasta a fost folosită și în Europa modernă timpurie, respectiv în secolele XVI și XVII. Dumbrăvioara, mai demult numită Șaromberc, Șarombărc, Dumbrăvicioara este un sat în comuna Ernei din județul Mureș, Transilvania, România. Este situat pe malul râului Mureș și pe drumul național DN 15 Târgu Mureș – Reghin – Piatra Neamț, la 15 kilometri de municipiului Târgu Mureș. Este prima gară CFR de la Târgu Mureș spre Reghin. Satul Dumbrăvioara este atestat documentar din anul 1319 sub numele de Sarumberg. În evul mediu era o localitate intens populată; conform unui document din 1453 aici a fucnționat un târg. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 128), localitatea a apărut sub numele de „Saromberke”. Satul din 1759 a devenit proprietatea familiei Teleki. Construcția castelului baroc a fost începută de contele Teleki Sámuel cancelarul Transilvaniei. Partea centrală cu etaj a fost adăugată de contele Teleki Sámuel (Samu), celebrul explorator al continentului african, în 1912, în stil neobaroc. Valorile ansamblului în forma de U au disparut în 1944. Ultimul proprietar a fost contele Teleki Károly. În sat se află trei lăcașe de cult: unul romano-catolic construit în 1905 în stil neoroman; unul reformat construit în 1785 în stil baroc și un schit ortodox cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” ce aparține de Mănăstirea Sf. Ilie de la Toplița. În cimitirul vechi de pe deal se afla cavoul familiei Teleki, unde sunt înmormântați mai mulți membri de seamă ai familiei. Satul este cunoscut și pentru colonia de berze, una din cele mai mari din țară. Ca obiective turistice avem Castelul Teleky din Dumbrăvioara și Biserica reformată din Dumbrăvioara.
În zona Trasilvaniei altă rapiera de tip micenian a mai fost descoperită la Densuş (jud. Hunedoara) iar una se află la Muzeul Brukental din Sibiu (datare secolele XIX – XVI î.Hr.; Epoca bronzului mijlociu; Cultura Wietenberg) descoperită fiind în Alba Iulia (jud. Alba), realizată din bonz, prin turnare. Descrierea acestei de a doua rapieră: spadă (aşa-zisa spadă/floretă de tip micenian) cu lama nepatinată şi îndoită, cu forma tipică a unei arme de străpuns. În secţiune este romboidală, cu laturi concave; la capătul superior devine mai lată, iar tăişurile se lărgesc şi se arcuiesc spre exterior. După cum indică bifurcarea nervurii mediane, lama s-a rupt imediat dedesubtul găurilor de nit pentru fixarea mânerului. Vârful lipseşte. Aceste descoperiri completează panoplia de armament folosit de către strămoșii noștri de acum 3500 de ani, fie el de import sau producție autohtonă, folost pentru apărarea pământului strămoșesc. (G.V.G.)
