Din artefactele ce au constituit inventarul funerar al unor morminte importante, spre a însoți pe Celălalt Tărâm pe cel decedat, s-au creat în timp expoziții valoroase despre credințe și despre tot ceea ce înconjura un om în mediul casnic, sau în societate, de-a lungul epocilor istorice. Începând cu Marele Muzeu al Antichităților din Cairo și alte mari muzee ale lumii (Luvru, British Museum, Ermitaj, etc) toate au printre exponate și artefacte provenite din inventare funerare. Faptul că au fost depuse cu osârdie și grijă, ca ofrandă, au făcut ca să fie păstrate peste sute și mii de ani. Așa am aflat mai multe despre viața reală a societăților, analizând de fapt elemente oferite Tărâmului de dincolo de prag. Expoziția „Monumentele eternității. Necropole tumulare de la Bârsești” deschisă în 2021 la Muzeul „George Severeanu” din București (str. Henri Coandă, nr. 26) a adus pentru prima dată în atenția publicului rezultatele cercetărilor arheologice, mai vechi sau mai noi, din cunoscutul sit de pe platoul „Dumbravă”, situat în comuna Bârsești, jud. Vrancea. Tumulii, adică movilele funerare, sunt frecvenți în spațiul eurasiatic încă din epoca timpurie a bronzului.
Prin efortul depus de către comunitate pentru înălțarea lor și analizând structura, ofrandele depuse și resturile defuncților, tumulii oferă informații consistente despre obiceiurile funerare din preistorie, relațiile de schimb, influențele regionale, precum și date despre statutul social al persoanelor decedate. O primă necropolă tumulară a fost semnalată la Bârsești ca urmare a raportului comisiei de anchetă a Muzeului Național de Antichități (MNA), condusă de Bucur Mitrea. În 1955, acesta a constatat jefuirea unor astfel de morminte și a recomandat în consecință cercetarea sau conservarea lor. În același an, au fost demarate cercetări arheologice, efectuate de către o echipă condusă de Sebastian Morintz, de la Institutul de Arheologie din București (noua denumire a MNA începând cu 1956), cu participarea Muzeului Vrancea din Focșani și a unor studenți. Între anii 1955 și 1958, au fost săpați și documentați 28 de tumuli. Ritmul de lucru a fost unul alert, un tumul fiind descoperit în medie de către opt lucrători ȋn patru zile.
Chiar dacă materialul arheologic și documentația acestor cercetări au rămas în majoritate nepublicate, pe baza acestor săpături Sebastian Morintz a definit grupul cultural Bârsești, specific pentru comunitățile care au trăit în zona Vrancei în perioada târzie a primei epoci a fierului (sau Hallstatt târziu, cca. 620-450 î.Hr.). Au trecut apoi aproape 60 de ani până când cercetările arheologice să fie reluate pe platoul „Dumbravă”. Desfășurate în perioada 2014-2017, noile săpături au fost coordonate de arheologul Emilian Teleagă, având suportul a trei instituții de prestigiu: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Vrancei și Universitatea de Stat din Chișinău. Rezultatele noilor cercetări arheologice din teren au fost completate de o utilizare consistentă a metodelor arheologiei moderne. A fost astfel cartată detaliat și scanată magnetometric și cu echipament GPR suprafața funerară pentru identificarea exactă a tumulilor, au fost efectuate studii de paleomediu, analize paleoantropologice și arheozoologice pentru reconstituirea mediului în relație cu oamenii din trecut, precum și datări absolute prin metoda radiocarbon în scopul de a încadra cronologic cât mai exact situațiile întâlnite. În zona de studiu, noile săpături au condus și la descoperirea în premieră a unei necropole tumulare mai vechi, din perioada mijlocie a epocii bronzului, atribuită unor faze ale culturii Monteoru, datate cca. 2.100-1.400 î.Hr., cu morminte de incinerație și cenotafuri. Acestea se află deja într-o expoziţie a Muzeului Vrancei din Focșani. Contextele funerare adăpostite de tumulii de la Bârsești au fost reconstituite, iar materialele arheologice descoperite în noile și vechile săpături, dintre care unele spectaculoase, au fost restaurate, studiate și pregătite pentru expunere.
După mai multe decenii de abandonare a cercetărilor arheologice, Muzeul Vrancei a finanţat în toamna anului 2021 săpăturile unui tumul hallstattian. Cercetările din zona Bârseşti au fost posibile graţie implicării arheologului dr. Emilian Teleagă, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, care a locuit în Munţii Vrancei cât timp au durat săpăturile. La şantier au participat temporar şi doi studenţi de la Universitatea din Bucureşti şi arheologul Emilia-Aurora Apostu de la Muzeul Vrancei. „Au fost restaurate vechile materiale ale celui care a cercetat la mijlocul anilor ’50 cei 28 de tunuri, la care s-au adăugat cei 7 găsiţi de noi. Necropola Tumulară Monteoru de la Bîrseşti este tipică pentru zona Carpaţilor Orientali. E un platou înalt, unde păstrătorii Culturii Monteoru aveau obiceiul să-şi înmormânteze morţii. În mormintele cu inventar războinic din necropola de pe platoul Dumbravă de la Bârseşti nu este atestat portul fibulelor. Armele însă erau purtate atârnate la centură. Bărbaţii incineraţi pe Dumbravă, atât cei reprezentaţi ca războinici, cât şi cei având alt statut social urmau moda central europeană şi se rădeau. Au fost găsite brice. Conform portului central european veşmintele erau prinse pe umeri cu două fibule Despre alimentaţia lor, ofrandele funerare ne spune că mâncau în primul rând carne şi cereale”, spune Emilian Teleagă, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. „Este doar început, prin care dorim să redăm arheologiei întâietate la Muzeul Vrancei, să o aducem dintr-o zonă de umbră şi ignorată în centrul atenţiei deoarece istoria prezentă pleacă de aici. Noi venim din aceste zonă şi trebuie să ştim mereu cine suntem”, a precizat Romeo Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancea. Satul Bârsești (jud. Vrancea) este așezat și se află dispus în trepte. Partea de jos, numită „În prund”, se află chiar în lunca râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40 – 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar – gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul „Dumbrava” (posibil fost împădurit în trecut) unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte ale tracilor și sciților, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. (G.V.G.)
Lasă un răspuns