Ion Neculcea, patronul companiei Romchim Protect de la Filipești, a organizat pe 10 august 2023 vizitarea fabricii și o conferință internațională cu fermieri, cu tehnologi și distribuitori la Podu cu Lanțuri din Bacău. Cu acest prilej, Ion Neculcea a prezentat și produsele noi, pe care le scoate pe piață. Din 1990 și până azi, în România nu s-a mai construit nicio fabrică de nutrienți, de îngrășăminte. Este unica fabrică din țară, construită în această perioadă, dar fabrica lui produce o gamă largă de substanțe pentru agricultură. Au venit la eveniment fermieri performanți din toată țara: Alexandru Baciu, Gavrilă Tuchiluș, Nicolae Sitaru, Tudorache Bâtcă… „Vom lansa un erbicid revoluționar. Este un erbicid ecologic total. A fost aplicat la o fermă din Dorobanțu, județul Constanța, și a avut rezultate mai bune, decât glifosatul. El va reduce chimizarea solului. A venit la noi azi și directorul Băncii Transilvania din Cluj. Mi-a zis la masă că a auzit ceva de un erbicid nou, care va face furori. „Veți auzi mai bine atunci când am să vin să vă cumpăr banca…”, am glumit eu. Aceste erbicid are legătură și cu extractul din anumite plante. Este biodegradabil 100 la sută. În 48 de ore, nu mai rămâne nimic verde. În 30 de minute, mai rămân maxim doi la sută din buruieni. Noi l-am testat în Statele Unite ale Americii și în Canada. La fel am procedat și cu dezinfectanții. Noi nu lucrăm nici cu India, nici cu China. Nu luăm substanțe active de-acolo. Ionel Boieru de la Agritrans a folosit erbicidul în ferma lui din județul Constanța și am văzut efectul. A rămas numai căprița, o buruiană înaltă, care are frunzele cerate și nu poate fi atacată. M-au întrebat cât este de toxic. Eu am pus degetul în substanță și am pus pe limbă. E puțin sărată pentru că are și acetat de potasiu. Lucrăm de 14 ani la acest produs, dar va face furori la nivel mondial. Este un erbicid total, nu selectiv. Atacă numai frunzele, nu rădăcina. Poate fi dat și printre rândurile de floarea-soarelui și porumb, în livezi sau prin vii. Nu poate fi folosit la grâu sau la rapiță, unde e densitate mare. Din cauza căpriței, nu-l scot încă pe piață. Omoară pirul, pălămida, costreiul, tot, dar nu și căprița. Uneori cred că lucrez de 50 de ani, nu de 14. La Românești, spre Tescani, unde m-am născut eu, gospodarii cultivau multă lucernă pentru animale. Cuscuta sau turtelul este cancerul absolut al lucernei. Nu știau cum să scape de ea. Țin minte de la tata. Pe mine mă impresiona cuscuta. Moare devreme toamna, dar răsare foarte târziu. Și atunci, înainte de a muri, cuscuta își pregătește terenul: sintetizează niște enzime, ca niște markeri, și acolo nu mai crește nimic. Este cea mai inteligentă plantă. Intră în vegetație la jumătatea lunii mai. Ea este un erbicid total. Iar noi tot ne-am chinuit, ne-am chinuit până când am reușit să extrgem acea enzimă. Trebuie extraordinar de puțin. Așa cum, în auxina, avem 12,5 grame de substanță activă pe hectar. Mai trebuie un element care să perforeze ceara căpriței,” explică urmașul cronicarului moldovean minunea pe care o pregătește.
Așa scria cărturarul Miron Costin: „Nasc și la Moldova oameni”. Mi-a revenit în minte această afirmație când l-am cunoscut pe Ion Neculcea, stră-strănepotul cronicarului Ion Neculcea, cunoscut din manuale cu numele „Neculce”. Urmașul este un om cultivat, manierat, bun vorbitor, elegant și excelent regizor când organizează evenimente sau când face marketingul produselor realizate de uzina lui de la Filipești, județul Bacău. Un chimist cu o gândire profund ecologică fiindcă știe și cultivă… măsura. Ion Neculcea, fondatorul companiei Romchim Protect de la Filipești, județul Bacău, ne-a obișnuit în fiecare an să prezinte o noutate absolută la simpozionul internațional „Soluții științifice inovatoare în agricultură”. La fel s-a întâmplat și la ediția a XI-a a evenimentului, care a avut loc în perioada 25-26 iulie, la Podu cu Lanțuri din Bacău. Acum a lansat tehnologia de fertilizare „Inspire 36.18+NT®”, care ar putea revoluționa agricultura fiindcă este un produs „inteligent”. „Prin utilizarea tehnologiei „Inspire 36.18+NT®”, în fertilizarea solului, datorită moleculei nutricharge, în prima etapă, sunt deblocate moleculele de fosfor găsite în sol și apoi este eliberat fosforul din îngrășământ, plantele având la dispoziție atât fosforul disponibil din sol, cât și pe cel din îngrășământul aplicat, explică Ion Neculcea. După eliberarea fosforului, succesiv, este eliberat azotul din îngrășământ, acesta contribuind la creșterea și dezvoltarea plantelor. Astfel, prin tehnologia „Inspire 36.18+NT®”, plantele beneficiază de o aprovizionare etapizată cu elementele necesare dezvoltării în fiecare stadiu de creștere. Moleculele micro și macroelementele găsite în sol, precum și elementele nutritive sunt minim levigate. Noi nu știm ca în prezent să existe o asemenea formulă care determină și reducerea substanțială a chimizării solului, prin reducerea consumului de îngrășăminte chimice”. Îngrășământul inovativ, fabricat de Romchim Protect Filipești-Bacău, se prezintă sub formă de granule sferice.
Marcați de efectele secetei, fermieri din toată țara au venit să vadă cu ochii lor realizările fabricantului român. Alexandru Baciu, Constantin Anghel, Gheorghe Văduva, Vasile Căpraru de la Mânăstirea, județul Călărași, Ioan Chiriac de la Radomirești Bacău și Răzvan Horoi, Liviu Bălănici de la Vlădeni, Iași, și mulți alții au participat la conferință și la inaugurarea platformei de cercetare de la Filipești. Alexandru Baciu de la Modelu, județul Călărași, este de departe campionul utilizării substanțelor produse de Romchim Protect de la Filipești, județul Bacău. Cu argumente diverse. „În comparație cu produse de la alte firme, este și o chestiune de logistică să folosesc substanțele lui Ion Neculcea: în loc să car 250 de kilograme pe câmp pentru un hectar, car numai 100 kg. Randamentul este mai bun, iar prețul este convenabil. Trebuie să gândim economic. Ceilalți producători au prețuri cu 40-60 la sută mai mari. Eu am fost la niște fermieri în Franța și am văzut aceleași produse mai ieftine, decât la noi în România. Eu folosesc toate produsele de la Romchim Protect: și foliarele, și ureea… toate, și solide, și lichide. Aștept să dea drumul la fabricarea produselor NPK, el le face și acum, dar în cantități experimentale. Unele substanțe le-am testat pentru că nu aveam încredere. Cum să dai numai 200 de kilograme la hectar? Nu puteam crede și am verificat. Și uite că are efect. Am făcut cartarea prima dată la pământul ăsta care ne suportă. Am folosit ani la rând sulfatul de amoniu în sărăturile mele pentru fosforul blocat. Un alt argument la care eu țin: Ion Neculcea este român de-al nostru și apoi rămân banii în țară.” L-a iritat când mi-am dat cu părerea că este un argument sentimental că „e român de-al nostru”, când noi ne gândim la profit… „Nu, chiar așa trebuie să gândim. Să acceptăm numai produse din afară? Ne-au distrus toate combinatele de îngrășăminte chimice. Nu noi, fermierii, le-am distrus. Pe el nu-l ajută cu nimic statul ca să ne dea produse ieftine să facem mâncare ieftină pe piață. Îngrășăminte, erbicide, sămânță nu mai cumpărăm de la noi. 80 la sută din fermierii francezi sunt producători de sămânță pentru că au piață de desfacere. Toate companiile franceze, venite în România, sunt cooperative.”
„Noi lucrăm cu produsele lui Ion Neculcea, spune și Liviu Bălănici. Am făcut o groază de cercetări împreună. De câte ori mi-au înghețat degetele când reglam duzele, că și el e plecat de-acasă, la fel ca mine… Dacă nu ești oleacă dus, nu faci nimic. Am combătut diabrotica împreună. Folosim fertilizanții lichizi de la Romchim Protect, dar trebuie ploaie…” Un fermier din Neamț spune că vecinii lui au găsit intacte în pământ îngrășămintele aduse din Belarus și din Rusia după un an de la aplicare. „Toți vor trece pe fertilizanții de la Romchim Protect, la fel ca mine.” „Noi am fost de la început cobaii domnului Ion Neculcea și avem rezultate bune”, spune râzând Răzvan Horoi. „Au venit fermieri din Oradea, din Timișoara, Constanța, din Grecia, din Republica Moldova. Marca „Patriot” este înregistrată de Romchim Protect, eu nu cer mult, spune Ion Neculcea. Noi primim deja comenzi de azosulf pentru anul viitor. În acest an, nu am putut acoperi cererile. Ne-ar mai trebui o linie de fabricație. Mărim capacitatea de producție pentru azosulf care a demonstrat că ajută plantele pe timp de caniculă”. Am revenit la Filipești ca la un prieten. Deși nu este fermier, am introdus povestea lui în ediția a treia a cărții fiindcă Ioan Neculcea este un mare prieten al fermierilor, nu doar un inspirat și prosper om de afaceri. Produsele lui vor deveni indispensabile pentru fermele noastre.
– Domnule director, s-a încheiat frumos și această ediție a Conferinței internaționale „Soluții științifice inovatoare în agricultură”.
– S-a încheiat a XI-a ediție a conferinței noastre. Mă simt minunat pentru că vremea a ținut cu noi. Altfel, ar fi fost un eșec. Noi nu avem alei betonate pe platforma de cercetare științifică și fermierii nu ar fi putut intra acolo dacă ploua. De fapt, platforma s-a inaugurat pe 25 iulie 2024, în cadrul evenimentului. Ați văzut cum arată cultura de porumb – irigat sau neirigat. Invitații au făcut un efort să vină din toată țara – de la Oradea, Timișoara, Constanța… din Grecia, din R. Moldova.
– Văd interesul crescând al fermierilor pentru ceea ce produceți în sprijinul agriculturii. Mulți fermieri aveau necazuri mari cu seceta la ei acasă. Cu toate astea, au venit aici ca să vadă ce mai faceți pentru ei. Cum ați perceput momentul?
– Încă de la ediția a VIII-a, eu am preconizat că mergem către o perioadă cu secete tot mai severe. Spuneam că în 2018 am lansat un produs care ne ajută să obținem produse agricole chiar și în condiții de secetă. În special acolo unde nu ai posibilitatea să irigi. Mă refeream la ploaia solidă: Smart Guard Hydro. Pandemia ne-a convins că această tehnologie este mai greu de accesat din punct de vedere economic. Au crescut foarte mult prețurile în perioada pandemiei și au rămas acolo, sus. Pandemia a trecut, dar prețurile nu au mai coborât la nivelul anterior. Și atunci, a trebuit să găsim alte metode pentru produse mai accesibile economic. Și am lansat așa îngrășământul azosulf, după tehnologia GeMIX Azosulf. Toți fermierii care au lucrat cu azosulf nu mai au nicio reținere ca să-l utilizeze în continuare. Noi primim deja comenzi pentru anul viitor. În 2024, nu am reușit să acoperim necesarul de azosulf. Linia noastră de fabricație este prea mică. Ne mai trebuie o linie. Ne gândim să mai aducem o linie de producție pentru azosulf. Astăzi, când discutăm de îngrășămintele chimice, care se administrează pe teritoriul României, azosulful și-a arătat efectele de departe. Mai ales în luna iulie, când, timp de 10 zile, am avut temperaturi peste 40 de grade Celsius fără întrerupere. Suprafețe întinse de porumb și de floarea-soarelui au fost pârjolite. Efectele sunt devastatoare. Unde a rămas verde, se vede plăcuța pe care scrie „azosulf”. Atunci când avem o secetă prelungită, azosulful nu rezolvă în întregime problema, dar crește perioada de rezistență a plantelor cu cel puțin trei săptămâni. Dacă avem un aport de precipitații în acest interval, plantele pot fi salvate. Dacă plantele au intrat deja în faza de distrugere, pot să vină și 70 de litri de apă pe metru pătrat, nu mai este nicio rezolvare. Plantele nu-și mai revin. Asta-i de fapt întrebarea: cât putem să prelungim viața plantelor în caz de stres hidric? O săptămână, două, trei? Dacă nu avem apă deloc, este clar că nu putem face agricultură. Azosulful are această capacitate. Noi recomandăm azosulful la înființarea culturilor de toamnă, maxim 100 de kilograme la hectar. Alexandru Baciu de la Călărași, precum și alți fermieri nu mai sunt reticenți acum. Au folosit maxim o sută kg de azosulf și au făcut producție.
– Chiar dacă planta a suferit din cauza stresului hidric, ea a supraviețuit, comparativ cu terenurile unde nu s-a folosit?
– Exact. Porumbul vecinilor unui fermier din Neamț s-a uscat, dar al lui s-a salvat. Fără irigații.
– Cum v-a venit ideea unui asemenea produs inteligent?
– Ați folosit termenul corect: „produs inteligent”. Am considerat că un fertilizant trebuie să aibă mai multe funcții: de nutrient și de reținere a apei în sol. Noi trebuie să conștientizăm faptul că ne așteaptă o mare criză a apei, nu economică. În cadrul simpozionului, am specificat că gestionarea apei trebuie tratată ca o disciplină pentru că astăzi se face o mare risipă de apă. Dacă ne referim strict la agricultură, trebuie să utilizăm produse speciale, tehnologii de ultimă generație, care să reducă consumul de apă. Trebuie să raționalizăm consumul de apă ca să ne ajungă pe toată perioada vegetativă.
– Cum vedeți gestionarea apei pe termen mediu în România, unde se crede că această probemă poate fi rezolvată doar de Ministerul Agriculturii? Gestionarea apei este o problemă de interes strategic, nu-i privește doar pe fermieri care vor fi nevoiți să-și facă propriile lagune. Apoi, împreună cu tehnologiile de la Romchim Protect, să poată traversa perioadele teribile de secetă.
– Ne cunoaștem de foarte mult timp și știți că am înființat la Filipești cel mai mare labirint din lume. Eu iubesc plantele, însă, dacă vrem să economisim apa, trebuie să acordăm un respect deosebit plantelor și să facem perdele de protecție pentru zonele agricole cu diverse specii. De aici trebuie să pornim ca să asigurăm microclimatul. După ce vom înființa aceste perdele forestiere, vom vedea că lucrurile se vor schimba într-un timp foarte scurt, altfel nu vom putea rezolva problema. Apoi, să găsim metode pentru a gestiona corect apa, să facem lucrări minime asupra solului. Eu susțin practicile no-till de multă vreme, de la ediția a VII-a simpozionului. Am întrebat atunci de ce să întoarcem în fiecare an milioane de metri cubi de pământ? Cheltuielile cu manopera și combustibilul, cu întreținerea utilajelor sunt foarte mari. Pasul l-a făcut Liviu Bălănici de la Vlădeni, Iași. Nu a mai arat de 6 ani și face producție. Tot el a fost pionierul care a trecut la fertilizanți lichizi, asigurați de noi. Noi putem face orice formulă în funcție de cultura anterioară, de pH-ul solului. Nu putem să facem într-un reactor de 100 de tone 2.000 kg.
– De unde reticența fermierilor pentru perdelele forestiere?
– Nu este așa simplu să înființezi o perdea forestieră. Trebuie să știi cum să plantezi și să ai apă. Unii fermieri au udat puietul cu cisterna.
– Care a fost noutatea absolută la ediția a XI-a?
– Inspire 36-18. Un îngrășământ cu eliberare succesivă. A nu se confunda cu eliberarea controlată sau cu degajarea lentă. Acest fertilizant este construit în așa fel, încât să pună la dispoziția plantelor nutrienții exact la momentul când plantele au nevoie de ei. Adică, eliberează într-o primă fază fosforul pentru că plantele au nevoie de el în primele săptămâni pentru dezvoltarea sistemului radicular. După care, eliberează azotul, apoi potasiul, dacă discutăm de NPK. Noi am prezentat fertilizantul Inspire 36-18, adică 36 azot, 18 fosfor. Acest îngrășământ credem noi că va fi îngrășământul viitorului. Nu cunosc în Europa și în lume un alt produs cu eliberare succesivă pe piața de profil.
– Cum ați ajuns la acest produs inteligent?
– Totul pleacă de la filozofia noastră privind reducerea chimizării solului. De 11 ediții discutăm acest lucru. Pare paradoxal fiindcă noi facem chimie, dar trebuie să apară cineva care să facă chimie și care gânește că trebuie folosită cât mai puțin. Sigur, totul este chimie… Noi am produs acest fertilizant în laborator, într-o instalație mică. L-am administrat pe platforma de cercetare. Va trebuie să facem o investiție nouă pentru a-l produce tot la Filipești. Avem unde, 14 hectare are doar platforma de cercetare. De bani avem nevoie și vom putea face. Dacă nu vom avea, mai așteptăm. Produsul există, noi l-am realizat și nu știu dacă îl vom pune pe piață la anul.
– Având în vedere interesul crescând al fermierilor pentru produsele Romchim Protect, Ministerul Agriculturii și Ministerul Cercetării manifestă intenția să vă ajute pentru dezvoltare? Activitatea dumneavoastră este cel puțin la fel de importantă ca activitatea oricărui fermier mare, care primește subvenții serioase. Sigur că un rol important ar trebui să-l aibă aici asociațiile agricultorilor – LAPAR, APPR…
– Am spus întotdeauna și repet: sunt cel mai fericit că sunt român și că sunt sănătos. Aș fi putut oricând să plec din țară. Am avut solicitări din foarte multe țări: atât din est, cât și din vest. Nu am făcut-o pentru că eu chiar îmi iubesc țara… Mă deranjează când români plecați din România vorbesc urât despre țara noastră. Nu… nu am nevoie de nimic de la statul român. Nu vreau… Vreau doar să mă lase în pace să-mi fac treaba. Atât! Nu vreau să mă ajute, dar nici să mă încurce. Cum spunea Tito la intrarea în marea Iugoslavie: era un banner pe care scria „Nu vreau nimic de la voi. Nu cedez nimic din ce este al meu.” Se referea în primul rând la Uniunea Sovietică. Sigur că nu aș refuza un ajutor pentru că ne-am dezvolta împreună, noi ca producători, fermierii ar beneficia de tehnologii avansate, iar statul român ar încasa impozite. Noi suntem buni plătitori de taxe și impozite către stat. Nu am beneficiat de vreo eșalonare a plăților sau de vreo scutire. Așa este corect.
– Când mai aveți timp pentru toate?
– Timp am. Și dacă aveți vreo idee, să-mi spuneți că mai am o rezervă de timp și nu știu ce să mai fac cu el… Am avut o perioadă destul de lungă când ziua era din ce în ce mai mică penytru mine. Am lucrat 10 ani neîntrerupt la un produs – fluidul pentru degivrarea aeronavelor. Din 1956, în Europa au fost 3 producători de fluide pentru degivrare – unul în Franța, unul în Anglia și altul în Germania. Iar România, cu toate institutele ei de cercetare, cu toate uzinele chimice, Uniunea Sovietică și toate țările socialiste nu au reușit să producă o asemenea substanță. A fost ambiția noastră să facem acest produs, dar cu o muncă titanică și mă întreb dacă merita mai ales că nu mai avem iarnă. Am muncit 10 ani și nu mai avem ger. Mai bine făceam alte produse… Avem în plan și lucrăm pentru combaterea haosului climatic. Aici ne concentrăm. Trebuie să găsim ceva, să creștem plante chiar și în condiții extreme și imprevizibile. Am avut 10 zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius.
– În 1991, l-am întrebat pe Dimitrie Muscă de la Curtici ce mai crede despre tractorul Universal. „Sunt prea naționalist ca să mai lucrez cu tractoare Universal…” Trecuse la utilajele Claas, John Deere, New Holland, Fendt… Parafrazând puțin, eu cred că astăzi fermierii români ar putea să spună acum: „Sunt prea naționalist să nu folosesc produsele de la Romchim Protect…”?
– Da.
– O spuneți fără rezerve.
– Da. Aș avea o nuanță aici. Până în 1989, am făcut agricultură cu Universal 650. Cu doi ani în urmă, ambasadorul Marocului ne-a făcut o vizită la Romchim Protect pentru produsele noastre care pot fi folosite și la căldurile lor. „Am vizitat de câteva ori fabrica „Tractorul” din Brașov, mi-a spus ambasadorul. Am fost extrem de trist când am văzut că au demolat-o. Avem în Maroc mii de tractaore Universal 650, care lucrează și acum. Știci ce cred marocanii despre Universal 650? Au un singur cuvânt: Indestructibil”. M-a fascinat întâlnirea cu domnul ambasador, cunoștea foarte bine România de dinainte de 1989.
– Nu e mai bine să folosim produsele de la Filipești, în locul celor din Rusia și Belarus? Unii fermieri spuneau că au găsit intacte peste un an unele îngrășăminte aduse din răsărit.
– Pe platforma de cercetare din Filipești, a fost prezentă și compania multinațională Haifa cu care lucrăm în parteneriat de peste 10 ani. Ei au fost pionierii îngrășămintelor hidrosolubile, cu solubilitate sută la sută. A venit la noi directorul general de la Haifa. După ce a vizitat toată fabrica, l-am adus în birou și am încercat să-l provoc la un dialog. „Lăsați-mă cinci minute să-mi revin”, mi-a zis el. Nu știam ce să cred, i-am dat un pahar cu apă. Și-a sunat stafful din Israel: „Tocmai am vizitat o fabrică de produse chimice din România. De fapt, n-am vizitat o fabrică. Am văzut cel mai mare laborator de chimie din lume.” Mi-am cerut scuze că se lucra la intensitate maximă în toată fabrica, nu eram pregătiți de vizită. „E clar că dumneavoastră nu ați văzut cum arată o fabrică de produse chimice, mai ales de îngrășăminte. Aici este impecabil de curat și aerul este plăcut. Poți să mănânci prăjitura printre reactoare.” Ne vizitează în fiecare an. Haifa are o filială în Grecia. Am fost la proprietarul filialei de-acolo, a venit și el de două ori la Podu cu Lanțuri. Avem o relație foarte bună cu ei. Azosulful este un produs solubil sută la sută. L-am aplicat și a devenit disponibil pentru plante instant și integral. Ideea este că foarte mulți fermieri greșesc atunci când afirmă că îngrășămintele Romchim Protect sunt scumpe. Nu este adevărat! Nu sunt scumpe. Trebuie să pui întotdeauna în balanță costul îngrășămintelor pe hectar și efectele. Una e să aplici 300 kg la hectar de îngrășământ și alta e să distribui doar o sută de kg de azosulf, doza maximă. Nu cunosc să existe îngrășăminte în România cu administrare într-o cantitate atât de mică și cu rezultate atât de bune. Noi putem să mergem oriunde să dăm un examen cu toți ceilalți producători sau furnizori de îngrășăminte. Doar prin comparație putem vedea realitatea. Dacă noi dăm jumătate din cantitate la un preț puțin mai mare, atunci reducerea este uriașă. Avem rezultate pe timp de secetă cu azosulful. Cei care au folosit azosulf au făcut producție, ceilalți nu au făcut nimic. „Eu am făcut două tone la porumb, mi-a spus un fermier din Olt. Vecinii mei nu au făcut nimic.”
– O afacere dragă inimi dumneavoastră este Podu cu Lanțuri din Bacău. Ce v-a inspirat să ajungeți la această bijuterie arhitectonică, simbioză de modernitate și de elemente medievale?
– Am plecat de la un ciot. Vila Antanta era o ruină. Am cumpărat un teren aici. La intrare, am arborat steagurile țărilor din Antanta, fără Rusia, deși a fost membră. Până pe 22 februarie 2022, steagul Rusiei era aici. A început războiul și noi am pus tot complexul la dispoziția refugiaților ucraineni. Tot. Timp de 30 de zile, ucrainenii au locuit aici și am scos drapelul Rusiei. Am pus în loc steagul Ucrainei. Au beneficiat de toate serviciile fără să plătească 30 de zile. Am lucrat mult la acest complex, din 2002 până în 2017. Nu am accesat fonduri europene. Este o lucrare de artă, un monument arhitectonic. Au venit mai mulți arhitecți aici, printre care Alexandru Anghel, Georgian Cortez și fiul meu, care este acum șef de proiect la AZIA Parc din Filipești. Acolo unde a fost fabrica veche de chimie din 1887. Nu era nimic în Filipești. Singura clădire era gara din satul Galbeni și într-o anexă a gării s-a născut Radu Beligan. A fost fabrică de amidon, de glucoză, apoi fabrică de echipamente militare pe timpul Primului Război Mondial, apoi iar fabrică de amidon, de ingrediente pentru ciocolată. În al Doilea Război Mondial, a redevenit fabrică de echipament militar. Nemții au avut închisoare secretă acolo la subsol. Apoi au venit sovieticii, au făcut închisoare, apoi comuniștii au făcut acolo închisoare secretă. Am descoperit o cameră cu ustensile de tortură. Clădirea are un istoric interesant. Pe frontornul dinspre DN 2, am descoperit literele SS, iar în fața clădirii era steaua sovietică. Timp de 50 de ani, steaua rusească a stat aclo ca o fântână arteziană. N-au înțeles, nu i-a interesat, nu știu. Am fost la ambasada Belarus din București și am văzut zvastica de pe pardoseală. Ambasadorul nu știa, mai ales că Minskul fusese ras din temelii de nemți. Mă întristează războiul din est pentru că noi am avut o relație foarte bună cu Belarus. Importam de la ei potasiu de cea mai înaltă calitate. De fapt, 60 la sută din rezervele de potasiu din lume se află în Belarus, așa cum 60 la sută din fosforul lumii este în Maroc. Am fost de trei ori cu mașina de la Bacău la Minsk și de-acolo la Moscova. Acum am încheiat orice colaborare cu ambele țări. Aducem potasiu din Germania și e destul de complicat. Am ajuns în Kenya, la frontiera cu Uganda, după potasiu, dar nu are calitate. Este acolo o mină de suprafață de silvină (clorură de potasiu).
– Cum vedeți viitorul Romchim Protect în următorii 20 de ani?
– Totul depinde de ce va urma din punct de vedere climatic, mă raportez mereu la natură. Dacă ar veni din nou iernile de altădată, probabil că Romchim Protect ar duce-o extrem de bine datorită substanței pentru degivrare. Dacă muncim la fel de mult și ne orientăm activitatea către inovare și dacă vom fi la curent cu aceste schimbări accelerate, nu poate să fie decât bine. Dar trebuie muncă, rigoare și disciplină.
– V-am auzit frecvent vorbind despre disciplină și rigoare. Așa ați construit afacerea?
– Da. Am construit totul de la zero și, de cele mai multe ori, pe teren virgin. De exemplu, aici, la Podu cu Lanțuri, în 1996, când am venit, nu exista drumul. Erau mărăcini și mai în spate era o stână. Pârâul Bârnat trecea cândva pe sub un pod șubred, cu lanțuri. Și tot cartierul se numea așa. Podu cu Lanțuri. Între timp, lanțurile au dispărut. S-au construit blocuri, Piața Aprodu Purice, unde era capăt de linie pentru autobuze. Toți ziceau Aprodu Purice și a dispărut Podu cu Lanțuri din copilăria mea. Când am construit complexul, l-am denumit Podu cu Lanțuri, în amintirea locului dispărut. Am salvat un nume. Am pus lanțuri la complex, am captat un izvor și am adus păstrăvi Fântânel, iubitori de apă rece și curată… (va urma)
Lasă un răspuns