Eiffel – cel care a avut câteva proiecte importante în România (Hotelul Traian din Iași, Hala Mare și Hala de Pește – care nu mai sunt astăzi, mausoleul familiei politicianului Petre P. Carp de la Țibănești și un proiect feroviar transfrontalier, Podul de la Ungheni dintre România și Republica Moldova) – a învățat tehnica îmbinării metalului de la un inginer roman, Gheorghe Pănculescu, cel care a condus lucrările căii ferate Ploiești – Sinaia și a terminat construcția în timp record. Din studiul intitulat „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, Eiffel menționează faptul că Turnul Eiffel a fost construit cu ajutorul unui sistem tehnic inventat de inginerul român Gheorghe Pănculescu (1844-1922). În anul 1869, Pănculescu, ca absolvent al Politehnicii din Zurich, i-a fost recomandat lui Eiffel de către Vasile Alecsandri. La început, Eiffel l-a angajat în cadrul întreprinderii pe care o conducea, însă Pănculescu s-a remarcat ca unul dintre cei mai buni specialişti, un adevărat as în ce priveşte probleme de rezistenţa materialelor, calcule şi dimensionări. Gheorghe Pănculescu a ajuns la un moment dat să conducă cel mai important departament al firmei lui Eiffel. Apoi a fost detaşat în România, revenind astfel temporar în ţară.
Românul i-a atras atenţia francezului după ce a realizat planurile pentru executarea drumului feroviar Predeal-Ploieşti, construcţie finalizată de un asociat al lui Eiffel, Gouilloux. Pănculescu a inventat atunci pentru francezii ce lucrau la drumul prahovean un sistem special ce utiliza o nouă metodă de montare a şinelor pe traverse în afara spaţiului căii ferate. Cu metoda minune a românului s-a reuşit terminarea liniei în mai puţin de un an. Faptul a atras atenţia lui Gustave Eiffel, care a decis să vină la faţa locului, vizitându-l pe Pănculescu, care l-a şi găzduit la Vălenii de Munte. Aşadar, succesul inginerului român l-a făcut pe Eiffel să vină în România. El a sosit la Ploieşti, în mai 1879, pentru a se convinge la faţa locului, de modul cum a decurs aplicarea sistemului iniţiat de Pănculescu. Românul l-a găzduit pe celebrul inginer francez la Văleni de Munte, în casa pe care o va cumpăra Nicolae Iorga peste 30 de ani. Mai mult, inginerul francez a luat gripă şi a trebuit să stea chiar zece zile în locuinţa prietenului său, Gheorghe Pănculescu, în imobilul știut astăzi ca „Muzeul Iorga”.
Astfel, Eiffel i-a vorbit lui Pănculescu în premieră despre proiectul său de a înălţa un turn ieşit din comun, cunoscutul ca „Turn Eiffel”. Oaspetele românului i-a mărturisit că ar putea folosi ideea sa, aceea de a folosi subansamble metalice confecţionate la sol pe care să le monteze apoi sus. Poveşti locale spun că Pănculescu i-a prezentat tehnica sa la faţa locului, mai precis pe două căruţe. Pus în aplicare, proiectul lui Pănculescu a dus la monumentala construcţie. Specialiştii vremii au fost chiar uimiţi de rapiditatea prin care, cu ajutorul a 300 de muncitori, au fost montate mai bine de 12.000 de subansamble în timpul record de numai 11 luni, un lucru senzaţional la acea vreme! Se spune că niturile au fost turnate la Govăjdia (România), deoarece Franţa nu avea siderurgie în anii 1800. Extracţiile de minereu de fier au început în anii 1820 în zona Teliuc, Ghelari, care au pus baza construcţiei turnului Eiffel ce a fost finalizat şi inaugurat în 1889. „Vă spun sigur, întrucât am copilărit 14 ani în Hunedoara: baza structurii turnului a fost construită cu oţel de Reşiţa, este adevărat”, nota inginerul Adrian Boeriu. Se spune că pe fiecare piesă în parte ar scrie „Made în Reşiţa – România”. Astfel în viitoarea casă a lui Iorga de la Văleni s-au pus bazele şi s-a hotărât tehnologia ce avea să fie utilizată la construcţia Turnului Eiffel. Tehnologia respectivă a mai fost folosită la scheletul metalic al Statuii Libertății din SUA (realizat tot de Eiffel) și la construirea Crucii de pe Caraiman – cruce monumentală aflată la cea mai mare altitudine din lume (2.291m). Pentru a puncta acestea toate, la Boldești-Scăieni (lângă Văleni de Munte), un român-american, Cristian Petru Bălan, retras aici la pensie, a ridicat o Statuie a Libertății, singura copie din estul Europei a celebrei statui americane. Trebuie amintit şi faptul că după isprava cu Eiffel, Gheorghe Pănculescu a fost numit inspector general al Căilor Ferate Române.
Pe meleagurile româneşti s-au născut numeroşi oameni de valoare, personalităţi de renume naţional şi internaţional. Printre aceste persoane se numără şi Gheorghe Pănculescu, inginerul român care a contribuit la construcţia unuia dintre cele mai frumoase simboluri europene şi de ce nu mondiale: Turnul Eiffel. Gheorghe Pănculescu s-a născut în anul 1844 în localitatea Vălenii de Munte, judeţul Prahova. Acesta a studiat ingineria în cadrul Politehnicii din Zürich şi după absolvirea cursurilor, la recomandarea lui Vasile Alecsandri, ajunge să lucreze în cadrul companiei franceze Eiffel, fondată de Gustave Eiffel. Pentru români, numele Gheorghe Pănculescu nu este unul cunoscut. Activitatea sa este recunoscută doar în oraşul său natal, unde la data de 15 septembrie 2004, o şcoală din Vălenii de Munte a primit numele de „Şcoala de Arte şi Meserii Gheorghe Pănculescu”. Turnul Eiffel a fost construit între 1887 şi 1889, el fiind înscris ca monument istoric din data de 24 iunie 1964. Totodată, începând cu anul 1991, Turnul Eiffel face parte şi din patrimoniul mondial UNESCO. Acesta are o înălţime de 300 de metri şi o greutate de peste 10.000 de tone. Cu toate aceste gigantice dimensiuni, aproape nu se știe faptul că acest turn celebru a fost construit cu ajutorul unui român. În mod evident, dacă ajungi în Franța, mai exact în Paris, primul lucru pe care vrei să-l vizitezi este Turnul Eiffel, emblema orașului, a țării, dar și a îndrăgostiților din lumea întreagă.
