În 1991 când cei de la Uzina Mecanică Plopeni au fost restructurați, ei produceau pentru industria de apărare, au primit recompense bănești pentru întreaga activitate (ca la Oscar). Din salariile compensatorii primite au crezut că pot deschide un butic pentru întreținerea familiei. De acolo puteai să cumperi ceva de mâncare. Apoi au venit firmele mari, Mall-uri, iar bieții buticari au fost nevoiți să închidă. Dar ce am văzut în pandemie? Firmele mari răspund la comenzile politice și ar trebui să nu ne mirăm când vor trage obloanele la comandă. Pe geamuri vom găsi un bilet: nu am putut să facem aprovizionarea. Tot în pandemie am văzut un singur magazin, într-un oraș mare european, care aparținea unui indian, și care nu respectata nici-o regulă impusă. El știa: dacă nu vinde nu mai are bani pentru curent sau chirie. Trebuia să vândă…! Faptul că am distrus micii agricultori, micii buticari o să fie o armă care ușor o să fie îndreptată asupra noastră.
Citeam cum un europarlamentar din Polonia a vorbit în parlamentul european la încercarea de numire la vârf a Ursulei von Der Leyen: „Ar trebui să mergi la închisoare, nu la Comisia Europeană”. „Sunteți autoarea Pactului UE privind migrația – cum să nu vă fie rușine să promovați ceva care a făcut ca milioane de femei și copii din Europa să se simtă amenințați pe străzile propriilor orașe”. „Sunteți responsabilă pentru fiecare viol, fiecare atac și fiecare tragedie cauzată de afluxul de migranți ilegali”. „Sunteți fața economiei și agriculturii europene care le distrug pe amândouă”. „Sunteți fața nebuniei climatice din UE, care îi face pe europeni să devină din ce în ce mai săraci”.
În sens metaforic, termenul „mâncare” poate fi folosit în unele contexte pentru a descrie un instrument pentru a obține putere, influență sau control asupra altora. De exemplu, expresia „mâncare pentru gând” se referă la oferirea de recompense materiale sau alte avantaje pentru a manipula sau influența pe cineva. Totuși, în sens literal, mâncarea nu poate fi considerată o armă în sine, ci poate fi folosită ca un instrument pentru a susține viața și sănătatea sau, în anumite circumstanțe, pentru a răni sau a ucide (de exemplu, în cazul unor otrăviri alimentare). Deci, în general, mâncarea nu este considerată o armă în sensul tradițional al termenului. Dar hrana a fost folosită în diverse moduri de-a lungul istoriei pentru a controla sau supune populații sau grupuri de oameni. Un exemplu binecunoscut este folosirea hranei ca armă în timpul asediilor medievale. Blocarea aprovizionării cu alimente către un oraș asediat era o tactică comună de război și putea duce la teamă și slăbirea rezistenței populației locale. De asemenea, în contexte moderne, hrana a fost utilizată ca armă politică sau de control social. De exemplu, regimurile totalitare sau dictatoriale au folosit restricțiile alimentare ca mijloc de a controla populația și a-i asupri pe cetățeni. În unele cazuri, guvernele au folosit distribuția selectivă a hranei pentru a recompensa susținătorii lor și pentru a pedepsi sau a controla pe cei considerați inamici. Deci, hrana a fost utilizată în istorie nu numai pentru a hrăni populații, ci și pentru a exercita control, putere și influență asupra acestora în diferite contexte politice, sociale sau militare.
În ultima sută de ani, au existat mai multe situații în care hrana a fost utilizată în moduri care au afectat puternic populațiile. Iată câteva exemple relevante din istoria recentă. Blocada din Leningrad (1941-1944) – În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul Leningrad (acum Sankt Petersburg) a fost supus unei lungi blocade de către trupele germane. Aproximativ două milioane de locuitori au murit din cauza foametei și a altor condiții dificile din perioada blocadei. Epoca Mao Zedong din China – Între 1958 și 1962, politica Partidului Comunist Chinez cunoscută sub numele de „Marele Salt Înainte” a dus la o foamete masivă în China, care a făcut milioane de decese din cauza lipsei de alimente. Războiul din Yemen – Conflictul din Yemen, care a început în 2014, a dus la o criză umanitară gravă, inclusiv foamete și insecuritate alimentară în rândul populației. Acestea sunt doar câteva exemple, dar există și alte situații în care hrana a fost utilizată în moduri care au avut consecințe dramatice pentru populațiile afectate în ultima sută de ani.
Mă gândesc că aceste minți diabolice se pot gândi și astăzi la aceste metode. În ultimii ani, hrana a fost folosită ca o armă în conflicte și crize umanitare din întreaga lume. Conflictul din Ucraina – Există temeri (temeri) că Rusia ar putea folosi privarea de alimente ca o armă împotriva Ucrainei. Acest lucru amintește de Holodomor, o foamete forțată care a avut loc în Ucraina la începutul anilor 1930. Yemen – Utilizarea infamă a foametei ca armă de război în Yemen este un alt exemplu actual în care hrana este utilizată pentru a exercita control și presiune asupra populației. Conflictul din Myanmar – Conflictul și criza umanitară din Myanmar au dus la insecuritate alimentară și la folosirea hranei ca instrument de control și represiune.
Aceste exemple sunt doar câteva gânduri ale mele, iar hrana poate deveni o armă puternică în contexte, conflict, criză umanitară în lume. Se vorbește destul de des despre criza alimentară. Ea poate fi determinată de o varietate de factori și nu este în mod necesar dirijată de cineva anume. Iată câteva motive comune care pot contribui la apariția unei crize alimentare.
Schimbările climatice: Evenimente extreme legate de schimbările climatice, cum ar fi seceta, inundațiile sau furtunile, pot afecta producția agricolă și pot duce la scăderea recoltelor, ceea ce poate duce la penurii alimentare. Conflictele și instabilitatea politică: Zonele afectate de conflicte armate sau instabilitate politică pot fi în imposibilitatea de a-și produce sau importa suficiente alimente pentru populație, ceea ce duce la foamete și crize alimentare. Creșterea populației: Creșterea populației mondiale pune presiune suplimentară asupra resurselor alimentare existente, ceea ce poate duce la insuficiența alimentară în anumite regiuni. Creșterea prețurilor: Fluctuațiile prețurilor la produsele alimentare pot face ca anumite categorii de alimente să devină inaccesibile pentru o parte a populației, ceea ce poate duce la insecuritate alimentară. Probleme legate de distribuția alimentelor: Uneori, crizele alimentare sunt cauzate de probleme în distribuția alimentelor, cum ar fi infrastructura deficitară sau lipsa accesului la piețe pentru a vinde sau achiziționa alimente.
În unele cazuri, crizele alimentare pot fi exacerbate sau chiar provocate de factori umani, cum ar fi corupția, neglijența guvernamentală sau interesele politice sau economice ale unor grupuri de putere. În aceste situații, criza alimentară poate fi dirijată sau manipulată într-o anumită măsură de către anumite persoane sau organizații. Eu parcă aud în fiecare zi despre aceste probleme. Dar dacă era ajutat micul producător, micul buticar, poate că astăzi nu mi-ar fi fost teamă. Dar nu se vrea…!
Lasă un răspuns