Primele lucrări de restaurare postdecembriste a Cetății de Scaun a Sucevei nu au reușit să acopere toate cele necesare, prima finanțare europeană fiind insuficientă. Numărul mare de turiști ce au căutat această destinație, a făcut ca autoritățile să se gândească la un al doilea program de restaurare. „Numai anii trecuți a adunat anual peste 200.000 de vizitatori, față de perioada de dinainte de restaurare când veneau 80.000-85.000”, a declarat Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava. Facem precizarea că dacă în cazul primului proiect de restaurare de la Cetate, finanțarea atrasă a fost preponderent europeană, cu o mică parte reprezentând cofinanțarea de doi la sută din cheltuielile eligibile și alte părți din cheltuielile neeligibile, de data asta finanțarea este doar de la Consiliul Județean Suceava. „Vorbim în primul rând de consolidarea zidurilor de apărare, se fac plombări cu piatră, chituiri, subzidiri. Apoi se lucrează la contraescarpă, pe șanțul exterior care este fortificat. Iar ca proiect avem în vedere o mână curentă din fier forjat, pentru că până acum era din lemn. Aici veneau mii de vizitatori la spectacolele de seară și am dorit să securizăm această zonă”, a mai spus Gheorghe Flutur despre lucrările care sunt prevăzute în acest proiect.
Referindu-se la una din lucrările importante și anume refacerea podului de intrare în cetate, șeful administrației județene sucevene a spus că este destul de probabil ca acestea să fie gata în prima parte a lunii martie. „Se lucrează la podul de acces în cetate și probabil că în prima parte a lunii martie va fi finalizat pentru a putea asigura accesul vizitatorilor în cetate”, a precizat Gheorghe Flutur. În total, suma alocată pentru noul proiect de restaurare – de fapt, continuare a lucrărilor din primul proiect și care nu au mai început la finanțarea europeană – este de aproape 4,1 milioane de euro, fără TVA. „Aceste lucrări vin după altă investiție pe care am avut-o în anii trecuți, de peste 12 milioane de euro, pentru consolidarea cetății pentru a putea fi vizitată și pentru amenajarea expoziției permanente. Iar acum, așa cum se poate vedea, avem aici o reparație foarte foarte consistentă”, a mai spus Gheorghe Flutur. El a subliniat faptul că Cetatea de Scaun a Sucevei devine un pol de atracție pentru Suceava, pentru nordul de țară și un loc de referință pentru ctitoriile ștefaniene. „Din acest punct de vedere Consiliul Județean Suceava alocă resurse curajoase pentru a da ceea ce se cuvine Cetății de Scaun a Sucevei.”, a încheiat Gheorghe Flutur.
„Cetatea de Scaun a Sucevei”, cunoscută și sub denumirea de „Cetatea Sucevei”, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României). Ea este localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de „Cetatea de Scaun a Sucevei” și nu a celui de „Cetatea Sucevei”, deoarece în Suceava au existat două cetăți: „Cetatea de Scaun” și „Cetatea de Apus” (Cetatea Șcheia), ambele fiind construite de voievodul Petru I Mușat (c. 1375 – c. 1391). Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine, fiind restaurată partial și accesibilă turiștilor. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05449 și fiind alcătuită din următoarele patru obiective: • Fortul Mușatin – datează din sec. al XIV-lea și are codul SV-II-m-A-05449.01; • Incinta exterioară – datează din perioada 1476-1478 și are codul SV-II-m-A-05449.02; • Șanț de apărare – datează de la sfârșitul sec. al XV-lea și are codul SV-II-m-A-05449.03; • Zid de contraescarpă – datează din a doua jumătate a sec. al XV-lea și are codul SV-II-m-A-05449.04. La acestea toate se adaugă un sit arheologic, respectiv „Platoul din fața Cetății de Scaun”, care este localizat la „Câmpul Șanțurilor”, la marginea de est a orașului și pantele de nord ale dealului și datează din epoca medievală (sec. XIV-XVII). Acest sit arheologic are codul de clasificare SV-I-s-A-05390. Prin noile restaurări se realizează o „remantelare” a zidurilor, o protecție împotriva eroziunilor de orice natură, o prezentare muzeală adecvată, dar și crearea unui spațiu ce va putea fi folosit multifuncțional, unde vor avea loc activități științifice și de cultură cu impact asupra comunității locale. (G.V.G.)
Lasă un răspuns