Descoperiri arheologice neașteptate pe traseul Drumului Expres Pitești-Craiova

Șantierele scot la lumină comori neașteptate ale trecutului nostru istoric. Dacă fonduri pentru cercetarea științifică nu se prea găsește, bine că înaintea buldozerelor și a escavatoarelor trec arheologii cu săpăligile și măturicile lor. Astfel Muzeul Judeţean Argeş a anunţat de curând realizarea unor descoperiri arheologice de excepţie pe şantierul drumului expres Piteşti-Craiova. Potrivit unui comunicat al instituţiei muzeale, s-a încheiat cercetarea arheologică preventivă aferentă asistenţei de specialitate pentru construcţia tronsoanelor II-IV ale drumului expres Piteşti-Craiova (DEx 12). Prin săpăturile arheologice începute în anul 2020 au fost investigate 11 situri, şase din judeţul Olt (Braneţ, Slătioara, Milcovul din Deal, Negreni, Buiceşti şi Cârstani) şi cinci din judeţul Argeş (Pădureţi, Podul Broşteni, Mârghia de Jos, Albota şi Recea). „Ultima etapă a acestui vast program de cercetare de teren (noiembrie-decembrie 2023) a fost alocată cercetării arheologice preventive a două monumente arheologice deosebit de importante din judeţul Argeş, pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un sector din limesul roman transalutanus, situat pe teritoriul comunei Albota, şi un mormânt tumular preistoric situat în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de racordare a drumului expres la Autostrada Bucureşti-Piteşti”, se arată în comunicat.

Limesul transalutan, cunoscut şi cu denumirea populară „Troianul”, a funcţionat în secolele II-III după Hristos ca „frontieră” estică a Imperiului Roman, ce despărţea provincia Dacia de lumea barbară de la răsărit. Cercetarea din situl de la Albota a pus în evidenţă pentru prima oară, într-o manieră clară şi pe o lungime semnificativă, consistenţa şi structura acestei linii defensive şi de comunicare (val de pământ, şanţ, palisadă). De asemenea, un tumul preistoric cercetat ce face parte dintr-o necropolă mai întinsă, situată pe teritoriul actualelor sate Recea şi Cătanele din comuna Căteasca, conţine un mormânt de înhumaţie cu inventar funerar metalic (inele de buclă din aur și argint) ce ar data din zorii epocii bronzului. După rit, ritualul funerar și inventarul arheologic asociat, mormântul datează din zorii epocii bronzului (orizontul de înmormântări specific culturii Yamnaya, începutul mileniului al III-lea î.Hr.). Este cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul judeţului Argeş care a beneficiat de o cercetare arheologică şi o documentare adecvată.

„Rezultatele acestor cercetări urmează să fie publicate ştiinţific şi expuse publicului larg în viitorul apropiat, după efectuarea tuturor analizelor şi investigaţiilor de laborator complexe şi interdisciplinare (pedologice, antropologice, arheozoologice, metalografice, radiocarbon etc.) necesitate de astfel de descoperiri. Cercetările de teren vor continua şi în 2024, cu etapa de supraveghere arheologică asigurată de Muzeul Judeţean Argeş pe traseul argeşean (tronsonul IV) al drumului expres aflat în construcţie”, se mai menţionează în comunicatul Muzeului Judeţean Argeş. La cercetări au participat și dr. Alin Frînculeasa (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova) și Andrei Heroiu (Vanderlay Arheo Hunedoara). Din partea Muzeului Județean Argeș, programul de asistență arheologică pentru DEx 12 este coordonat de arheologul expert dr. Dragoș Măndescu, vicepreședinte al Comisiei Naționale de Arheologie și membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. Un număr de 30 de gropi cu oseminte au fost descoperite pe șantierul drumului expres Craiova – Pitești, pe tronsonul I. În plus, tot acolo au fost găsite și monede foarte vechi, iar istoricii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia care au făcut cercetări pentru a stabili din ce perioadă provin toate acestea au declarat. „Se observă două morminte de incineraţie din epoca romană a unei populaţii daco-romane din imperiul roman. Indivizii care au murit aici au fost incineraţi”, explică un arheolog. Situl arheologic se întinde pe cinci hectare și este localizat între Gârlești și Pielești. Mormintele au fost descoperite în urma săpăturilor. Sunt două tipuri de morminte: de înhumare și de incinerare.

Potrivit arheologilor, acest sit este unul complex, fiind vorba despre cinci așezări din epoci diferite, dar și de două necropole. „Am identificat un sit destul de complex în care avem documentate cel puţin cinci aşezări din epoci diferite. Alături de aceste asezări am descoperit şi două zone în care se înmormântau oamenii, două necropole”, declară Gabriel Bălan, arheolog din Alba Iulia. Cot la cot cu arheologii din Alba Iulia au lucrat şi 40 de localnici, aceștia fiind angajaţi de firma italiană care se ocupă de tronsonul 1 din drumul expres. Niciunul dintre ei nu ştia că aici, în zona unde cultivau porumb şi grâu, au fost două cimitire. Tronsonul 1 face parte din cele 4 tronsoane din drumul expres Craiova-Piteşti. Urme ale perenității acestui popor milenar ies la iveală oriunde se sapă pământul și se deschide acestă „capsulă” a timpului de-a pururi curgător. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*