O nouă specie de dinozaur descoperită în Ţara Haţegului, o specie care dă peste cap teoria că în zonă ar fi trăit doar dinozaurilor pitici. Amănuntele despre specie sunt încă nepublicate, dar s-au oferit totuşi câteva date: „micuţul” atingea o lungime de 20 de metri, cântărea mai bine de 15 tone şi face parte din grupul sauropozilor, consideraţi cei mai mari dinozauri care au străbătut pământul. Pentru prima dată, muzeografii de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) au expus piesa găsită lângă Haţeg, doar câteva ore, cu prilejul „Nopţii Muzeelor” din anul 2013. Într-o vitrină, vizitatorii au putut admira omoplatul unui dinozaur uriaş, o relicvă găsită în Ţara Haţegului în condiţiile în care până acum se credea că aici au trăit doar dinozauri pitici:
„Am expus o piesă unică în domeniul paleontologiei şi anume un omoplat care aparţine unei noi specii de dinozaur descoperit în Ţara Haţegului în vara anului 2011. Ea a fost descoperită de geologul Mihai Dumbravă împreună cu un colectiv de la Universitatea din Cluj Napoca. Luna viitoare (iunie 2013 n.a.) urmează ca piesa să fie publicată într-o revistă de specialitate şi atunci vom şti mai multe şi vom putea dezvălui şi numele pe care îl are acest dinozaur”, spune Marcela Balazs, cercetător ştiinţific la MCDR Deva. Specialiştii refuză să dea prea multe amănunte despre vechiul locuitor al Ţării Haţegului. Se crede că este vorba de un sauropod, dar rezultatele preliminare arată că omoplatul aparţine celui mai mare dinozaur descoperit până acum în Cretacicul European. „Deocamdată ceea ce este foarte important şi vă putem spune este că, în urma măsurătorilor efectuate asupra omoplatului, paleontologii au ajuns la concluzia că animalul respectiv ajungea la lungimea de 20 de metri şi cântărea între 15 şi 20 de tone. Putem trage de altfel şi o altă concluzie, că, încet-încet, mitul dinozaurilor pitici se destramă, datorită şi acestei piese unice”, adaugă cercetătorul devean.
Se crede că acest dinozaur „a trăit la sfârşitul erei Mezozoice în perioada cretacică, într-o vârstă geologică denumită Maastrichtian, pe Insula Haţeg, ale cărei rămăşite pot fi văzute azi ca depozite de argile roşii pretutindeni în zona Ţării Haţegului”, scrie în prezentarea piesei. Piesa găsită de tânărul Mihai Dumbravă reprezintă scapula, adică omoplatul unui dinozaur: „Datorită modului în care s-a îngropat şi fosilizat, acest specimen nu a fost păstrat în întregime, lipsind mai mult de jumătate din fosilă”.
Povestea găsirii acestui os este la fel de frumoasă: „Ani de zile, cercetătorii care mergeau să studieze la Tuşlea au trecut peste acest omoplat care părea un simplu muşuroi. Apoi, Mihai a fost cel care şi-a dat seama că acolo este ceva. L-au scos şi abia aşteptăm să vedem rezultatele cercetărilor”, spune dr. Cristian Ciobanu, de la Geoparcul Dinozaurilor Haţeg. Locul a devenit vestit în lume datorită descoperirii în zonă a mai multor specii de dinozauri pitici, unici în lume, de cuiburi de ouă şi embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare – Hatzegopteryx, din grupul pterosaurilor, un grup de reptile zburătoare, cu aripi membranoase, asemenea liliecilor. Aceştia trăiau cam în aceaşi perioadă cu dinozaurii şi au dispărut la fel ca ei la sfârşitul perioadei cretacice. Craniul pterozaurului din Haţeg avea aproape trei metri, o lungime neobişnuită chiar pentru cele mai mari animale terestre. Cu aripile deschise, specia atingea 12 metri, mărime care îl face cel mai mare zburător care a trăit pe pământ. „Asta se întâmpla în urmă cu 65 de milioane de ani, este vorba de perioada de după jurasic, numită cretacic, din care provin dinozaurii noştri, o perioadă mai apropiată nouă, dacă ar fi să numim altfel zona i-am putea spune „Cretacic Parc” Pe acele vremuri, Ţara Haţegului era o insulă tropicală unde trăiau dinozauri. Şi mai avea ceva insula asta – vulcani! Pentru că scoarţa pământului era foarte subţire şi imediat era ruptă de lavă, ieşea lava şi ţâşneau vulcani”, explică geologul Cristian Ciobanu.
Pe lângă acest zburător gigantic („autobus” zburător), apariția „micuţul”sauropod care atingea o lungime de 20 de metri, cântărea mai bine de 15 tone şi face parte din grupul sauropozilor, consideraţi cei mai mari dinozauri care au străbătut pământul, completează imaginea bazinului hațegan. Fauna cretacică a Transilvaniei este una dintre ultimele faune cu dinozauri din întreaga lume. Potrivit geologilor, odinioară, Haţegul era o insulă tropicală populată cu dinozauri şi cu vegetaţie luxuriantă. „Se presupune că aici trăiau dinozauri pitici pentru că în decurs de milioane de ani şi-au redus dimensiunile ca să poată supravieţuit pe o insulă unde hrana era limitată. Talia mică a dinozaurilor haţegani este explicată prin fenomenul de nanism insular, ceea ce înseamnă reducerea dimensiunilor la animalele care trăiesc timp îndelungat în zone insulare, izolate, cu resurse de hrană puţine”, spune geologul de la Geoparcul declarat în 2004 arie protejată de interes naţional. Şi tot el completează informaţiile: „Cel mai feroce prădător de aici avea dimensiunile unui curcan, iar cel mai mare publicat până acum avea vreo şase metri, Magyarosaurus Dacus. Tiranozaorul Rex din alte părţi, la noi nu există, în insulă trăia un velociraptor mic, cu lăbuţe scurte şi picioare puternice, cu coada mare în care avea forţă şi o folosea pentru a menţine direcţia. Este botezat «elopteryx nopcsai» şi era un carnivor de vreo 20 de kilograme. Ei vânau în haită ca să îşi poată doborî prada. De exemplu, Magyarosaurus Dacus avea gâtul şi coada lungă, semăna cu cei pe care îi vedem în filme că mâncau direct din copaci, numai că aici aveau doar vreo patru metri”. Altă specie este Zalmoxes (Rhabdodon) robustus, un dinozaur ierbivor, biped din grupul iguanodonţilor, un component reprezentativ pentru paleocomunitatea din Bazinul Haţeg.
Fragmente de asemenea schelete se întâlnesc atât în cadrul Bazinului Haţeg, dar şi în alte zone ale Transilvaniei. Chiar dacă era mic, scheletul era surprinzător de masiv şi greoi, fapt care i-a adus numele de „robustus”. Cercetătorii spun că particuparităţile zonei au dus la păstrarea a cuiburi întregi de ouă de dinozauri, fapt extrem de important pentru paleontologi. Însă dinozaurii nu sunt singurul motiv pentru care zona este importantă pentru cercetători. Puţini ştiu spre exemplu că Ţara Haţegului este zona cu cei mai mulţi fluturi de zi din România, identificându-se aici circa 400 de specii: „în condiţiile în care în toată Anglia mai există vreo sută de specii. E bine de ştiut că, din vremurile de demult, nu ne-au rămas doar dinozaurii, ei sunt doar cei mai vechi. Printre relicve avem şi narcisele care au făcut celebre fânaţele din Sălaşu de Sus, narcise care provin din perioada glaciară, deci sunt mai tinere decât dinozaurii, au vreo 12 mii de ani. Mai avem şi alte plante, unele din ele sunt plantatele carnivore din „Mlaştina Peşteana”, care au rămas în aceleaşi condiţii. Acum noi trebuie să le mai şi păstrăm nu trebuie să le rupem pe toate mai ales cu ocazia Festivalului Narciselor”, ne îndeamnă geologul Geoparcului. De fapt, în Ţara Haţegului, abundenţa locurilor cu semnificaţie deosebită din punct de vedere cultural, naturalist sau istoric, face din zonă una inedită, nemaiîntâlnită, unde pe un teritoriu de o mie de kilometri pătraţi se regăsesc 60 de locuri de interes pentru cercetători şi turişti. (George V. Grigore)
Lasă un răspuns