Vulcanii Noroioși din stațiunea Băile Homorod (jud. Brașov)

De vulcanii noroioși de la Berca – Buzău cred că au auzit toți românii, ca fenomen natural spectaculos. Peisajul selenar – marțian de aici atrage privirile și turiștii. Dar iată că acesta nu este un fenomen singular, ci mai avem „Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod”. De fapt vulcanii noroioși ai României se regăsesc în mai multe zone ale țării: la Homorod (jud. Brașov), Filiași (jud. Harghita), la Gloduri (comuna Monor, jud. Bistrița Năsăud), Hașag (jud. Sibiu), Boz (jud. Alba), pe dealurile Transilvaniei și anumite zone colinare din Moldova și cei mai cunoscuți la Berca (jud. Buzău). Vulcanii noroioși sunt migratori, au în general o activitate pulsatorie și pot construi un relief pozitiv de tip con de erupție ce poate ajunge la câțiva metri înălțime (vulcanii din jud. Buzău), sau un relief negativ de tip pâlnie care se transformă de regulă într-un ochi de apă ce bolborosește (vulcanii din jud. Brașov). Fenomenul generator de vulcani noroioși nu are legătură cu fenomenele vulcanice și magmatice ale scoarței terestre, ci este un fenomen geologic ce are loc în formațiuni argiloase și constă în evacuarea din adâncime a gazelor și a noroiului.

Mai puțin spectaculoși, dar declarați „Monument al naturii”, Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Homorod. Aria naturală cu o suprafață de 0,10 hectare se află la poalele Munților Perșani, în partea central-nordică a județului Brașov, pe teritoriul sud-estic al satului Homorod, în lunca văii Zeifăn, unul din afluenții de stânga al râului Homorod. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă o zonă mlăștinoasă (cu vegetație helofită) de interes geologic, în arealul căreia sunt prezente conuri de vulcani noroioși, cu emanații de noroi si gaze.

Prezenţa vulcanilor noroioşi în Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcământ şi a depozitelor sedimentare, care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi. Pe la mijlocul sec. XX au apărut primele emanaţii de noroi, care au clădit acești vulcani noroioși, un caz geologic extrem de rar. Au fost observați şase astfel de vulcani în perimetrul care constituie situl geologic protejat. Vulcanii Noroioși de la Homorod se manifestă diferit. Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care îi presează. Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3, acesta având o erupție chiar în infrastructura drumului. Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ, putând fi văzut bolborosind.

Turiștii care ajung aici mai pot vedea bisericile evanghelice fortificate din zonă (Homorod, Mercheașa, Jimbor) care datează din perioada medieval și au fost construite de comunitatea săsească. Biserica evanghelică fortificată Mercheașa este una impunătoare și se află în centrul localității. Aceasta a fost ridicată în secolul al XIII-lea ca o bazilică în stil romanic prevăzută cu trei nave și un turn în partea de vest a bisericii. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate (format din biserică, anexe, incinta fortificată și un turn) este monument istoric. Din Mercheașa sunt doar 30 km până la Cheile Vârghișului, o arie protejată sit NATURA 2000, o locație superbă în mijlocul naturii, ideală pentru o drumeție de toamnă. Satele săsești din Transilvania, Crit, Bunești, Viscri dar și altele, sunt aproape de Mercheașa (unde se află cel mai bătrân arbore din România) și pot fi vizitate. Cetatea Rupea, „proaspăt” restaurată este în zonă. Cetatea țărănească stă semeață pe Dealul Cohalmului. A fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea și al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. Este un obiectiv foarte bine restaurat și amenajat, potrivit pentru vizite în familie și pentru a învăța o mică lecție de istorie a Transilvaniei. Mai este și Ferma „Animal Farm” din Jimbor care găzduiește animale specifice zonei, dar și frumoase alpaca. Copiii ar fi foarte încântați să le observe de aproape și să le hrănească. Ferma este un sanctuar de animale în inima naturii, unde cerbii, ciutele, bizoni, dar și altele au spațiu la discreție să alerge nestingheriți. Ce nu știi despre Mercheașa și Racoș (unde se află craterul vulcanic protejat)? Că fac parte din Geoparcul Carpaterra, ce se întinde pe raza localităților: Mercheașa, Racoș, Mateiaș, Homorod, Jimbor, Rupea Gară, Fișer și Rupea. Geoparcul este un teritoriu de dezvoltare durabilă, creat pentru dezvoltarea comunității din punct de vedere educațional, turistic și socio-cultural. Avem pășunea de stejari seculari, unde aici, pe o suprafață de 1000 ha, întâlnim câteva sute de stejari cu vârste cuprinse între 200 și 900 de ani.

Trebuie să știm că una dintre vechile staţiunile al Braşovului care acum sunt doar ruină este vechea staţiune balneo-climaterică Băile Homorod. Construită în perioada interbelică, în mica staţiune veneau sute de turişti pentru a se trata de diferite boli. Hotelurile, restaurantele şi campingurile în care erau cazaţi turiştii odinioară au fost puse la pământ şi doar unii localnici îşi mai aduc aminte de pitoreasca staţiune, care a fost desfiinţată cu totul după 1990. Familia care a deţinut staţiunea înainte ca aceasta să fie confiscată de comunişti a obţinut-o după Revoluţie prin retrocedare. Autorităţile locale au încercat să-i convingă pe proprietari să salveze staţiunea, mai ales că la Homorod veniseră investitori din Franţa şi Belgia care vroiau să o pună pe picioare, după ce au văzut că nămolul de aici era de calitate şi avea proprietăţi curative în tratamentul unor afecţiuni reumatismale, afecţiuni dermatologice, afecţiuni endocrine, nevroze astenice, afecţiuni biliare şi hepatice, dar şi afecţiuni digestive. Nici o ofertă nu s-a materializat, iar din staţiune a rămas acum un teren viran, unde doar câtea ruine mai amintesc de complexul balnear de altădată. Astăzi, nămolul miraculos din izvoare este folosit doar de localnici. Noroiul şi mirosul înţepător de sulf sunt singurele dovezi că zonei îi poate fi redată oricând notorietatea de staţiune. În jurul fostei staţiuni Primăria Homorod a făcut planul pentru o superbă zona turistică care este cuprinsă în Planul Urbanistic General şi unde să fie construite case de vacanţă. Ce frumos sună toate acestea! Dar sunt pensiuni și hoteluri care oferă deja doritorilor găzduire și ospitalitate. Mai sunt și izvoare cu ape bune de tratament. Merită încercat! Aflați într-o zonă turistică „bogată”,  Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod au șansa ca pe viitor să devină o atracție turistică des vizitată. Prezentați mai des în ofertele turistice ale județului Brașov și prin crearea unui punct informativ necesar se poate crește gradul de interes, ca și numărul de vizitatori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*