Poate ne mirăm de faptul că în secolul XXI mulți tineri sunt atrași de obiceiurile din strămoși și participă cu bucurie la reînvierea acestora. Așa se întâmplă și cu cele ce sunt păstrate cu sfințenie atât de bătrânii, cât și de tinerii din satul Cloșani al comunei Padeș. Astfel a luat naștere și „Ansamblul Roua”, ca urmare a acestui mod de viață al localnicilor, de a trăi pe puntea dintre trecut și viitor. De „Ansamblul Roua”, reprezentativ pentru județul Gorj, se ocupă Carmen Sarcină, meșter popular și angajată a Școlii Populare de Artă, secția externă Padeș. Păstrarea tradițiilor a devenit un țel al vieții sale. Ansamblul de datini și obiceiuri „Roua” din Cloșani a reprezentat județul Gorj la Târgul de Crăciun din București, în data de 14 decembrie 2023. La Târgul de Crăciun din Capitală, programul Ansamblului Roua a cuprins colinde și obiceiuri tradiționale de iarnă. Au fost prezenți la această manifestare grupuri de colindători, formații, ansambluri de datini și obiceiuri, soliști vocali, cântăreți folk, trupe rock și pop, precum: Grupul Folcloric „Liliacul” din Baia de Aramă, Ansamblul de datini și obiceiuri „Moșoaiele” din Luncavița – Tulcea, Nicola, Ducu Bertzi, Narcisa Suciu, Vasile Şeicaru, Ştefan Hruşcă. Evenimentul a fost organizat de Primăria București, prin Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București în Piața Constituției.
Satul Cloșani din comuna Padeș este vestit pentru obiceiul unic practicat de oamenii de aici în perioada sărbătorilor de iarnă, mai exact în Ajunul Crăciunului, atunci când tinerii, în general, merg la colindat cu măști pe față. Ansamblul „Roua” duce mai departe această tradiție: mai ales că folosirea măștilor de pițărăi, obiceiul „pițărăilor mascați” sau al colindătorilor mascați este unic în Oltenia. Mai sunt numiți și „Pițărăii lui Tudor Vladimirescu”. Măștile de la Cloșani sunt confecționate de Carmen Sarcină și elevii săi. Confecționarea măștilor necesită timp și multă îndemânare, dar profesorul Carmen Sarcină i-a învățat pe tineri cum să ducă mai departe obiceiul atât de vechi. Măștile tradiționale se confecționează din piele de oaie și sunt împodobite și colorate în mod vesel. „Avem două feluri de măști, de moși și de babe, se perpetuează astfel oarecum ideea de cuplu care la țară întotdeauna a fost mai bine definită. Moșul se îmbracă în costum popular bărbătesc, poartă un cojoc din piele de oaie și acea mască din piele de oaie împodobită cu ciucuri, ațe colorate și este vopsită. Costumul de babă pe care îl poartă tot băieții este format din costumul popular de femeie, acea maramă din borangic, iar masca e din pânză. Masca și-o face fiecare acasă”, spune Carmen Sarcină.
Meșterul popular Carmen Sarcină este fondatoarea „Ansamblului Roua” din Cloșani, înființat în 1999, dar și a Muzeului din Cloșani. Ansamblul are în componenţă aproape 40 de membri, cu vârste între 7-35 ani. Au la activ peste 150 de spectacole şi festivaluri, atât în judeţ, cât şi în ţară. „Cu Ansamblul Roua am pus în scenă obiceiuri de Dragobete, Florii, Sânziene, Paparudă, Clacă, Ursitul Pruncului, dar cel mai spectaculos rămâne obiceiul de iarnă, numit Piţărăii cu măşti. Acasă, părinții îmi arătau cum se confecționa o mască, bunicii îmi spuneu povești, mă învățau despre istoria locurilor noastre, despre dragostea ce le-o purtau. Nu există bucurie mai mare decât aceea de a transmite tradițiile din acest sat de la buza muntelui. Avem atâtea de aflat, de transmis! Slavă lui Dumnezeu pentru tot ce avem, suntem atât de bogați în tradiții, obiceiuri, oameni frumoși”, spunea Carmen Sarcină. La Muzeul din Cloșani sunt foarte multe obiecte vechi, donate de sătenii comunei Padeș, de cei care vor să păstreze obiceiurile. „Avem o icoană veche de peste 200 de ani, ne-a donat-o părintele Florin Bivolaru. Avem războiul de țesut al mamei mele, este și el foarte vechi. Anul viitor sperăm în reabilitarea muzeului. Avem expuse măști de pițărăi foarte vechi. Cea mai veche o am de la unul dintre foștii membri ai ansamblului, o avea și el de la altcineva. Avem vase, icoane, țesături”, a povestit meșterul popular Carmen Sarcină. Măștilor, în funcție de dorințele fiecăruia, li se face o față veselă sau mai morocănoasă. Unii se costumează în moși, alții își confecționează măști în funcție de diferite profesii (polițiști, medici, lăutari) alții se prefac în babe. De asemenea, fetele își realizează măștile pentru ele, acestea se fac din pânză sau alte materiale și sunt foarte haios împodobite. Cei care se costumează cu aceste măști sau au costume haioase cu diferite mesaje non-verbale se numesc „hoarce”. Hoarcele sunt cele care păstrează grupul de colindători organizat, ele merg în fața acestuia și formează un rând haios. Acestea au un rol important în alungarea spiritelor rele prin străpungerea văilor cu strigăte specifice, pocnirea din bici și folosirea colindelor. Colindele reprezintă niște boate de lemn care sunt decojite, iar apoi acestea sunt afumate la foc. Ele au un model vărgat sau circular de alb și negru. Fiecare copil sau tânăr care colindă trebuie să aibă un săcui și o colindă. În săcui se află boabe de porumb, de fasole, grâu, un măr, un colăcel și un fir de busuioc. Acestea se pun de către mamele sau bunicile grijulii pentru a mulțumi anului roditor și pentru că își doresc roade bogate anul următor.
În judeţul Gorj există o zonă etnografică unde se folosesc măşti în timpul Crăciunului şi al Anului Nou. La Cloşani, sat din comuna Padeş, există obiceiul colindătorilor mascaţi. Obiceiurile de iarnă sunt cele mai bogate tradiţii de peste an, iar aici la Cloșani,-Padeș, oamenii îşi pun măşti pe faţă şi mimează tot felul de ritualuri din viaţa lor de zi cu zi. Avem şi în această zonă jocul „Vicleiul” sau „Viflaimul”, care vesteşte naşterea Mântuitorului. „Viflaimul” se joacă şi în Maramureş. „Plaiul Cloşanilor este plin de tradiţii de veacuri. Trebuie tras un semnal de alarmă pentru că modernitatea înghite tradiţia, adică din ce în ce mai puţini oameni ştiu să facă măşti, obiecte tradiţionale, şi este mare păcat. Slavă lui Dumnezeu pentru cei care încă respectă tradiția“, a afrmat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj. Pe membrii Ansamblului Roua din Cloșani îi puteți urmări pe pagina de socializare rouaclosani. Cunoscând activitatea Asociației Culturale Brănești din județul Ilfov și a faptului că organizează an de an Festivalul Internațional „Ziua Cucilor”, ca festival al celor mascați în cuci, o colaborare între cele două grupe de purtători de tradiție nu ar fi decât benefică pentru toată lumea. Sper ca domnul profesor Marius-Ovidiu Sebe să contacteze pentru festivalul din 2024 și grupul Pițărăilor cu măști de la Cloșani. (G.V.G.)
