Tot vorbim despre pachetul de măsuri fiscale, vădit anti-constituționale… Dar pierdem din vedere scopul real… Faptul că, dincolo de cifre și procente, se creează un mecanism de guvernare anti-democratic ce vizează modificarea structurilor fundamentale ale Statului Român… Astăzi, cele fiscale… Dar ce vom face în momentul în care același guvern, nesancționat pentru abuzurile și tentativele de delapidare (prin încercarea de preluare și naționalizare a fondului privat de pensii) ne va spune că este nevoie de o reformă masivă, similară celei fiscal-financiare, și la nivel administrativ-teritorial? Pentru că singurul mecanism care ar putea să ne fie scut în fața unor modificări la fel de abuzive ale cadrului administrativ-teritorial a țării este același cu acela care, acum, ar fi trebuit să ne protejeze de modificările de pe azi pe mâine a fiscalității: Constituția României. Or, așteptăm următorul abuz, o reorganizare administrativ-teritorială, justificată poate și de schimbarea de acum a paradigmei fiscalității țării, poate chiar o reorganizare-regionalizare, poate chiar cu structuri de enclavizare, ce va fi trecută tot prin asumarea răspunderii guvernului, sau reacționăm?! Pentru că nu trebuie să ignorăm faptul că și UDMR urmărește, la rându-i, ceva, și de aceea nu dă de pământ acum cu schemele ordinare ale guvernului! Chiar dacă printre cei afectați vor fi și miliardarii „kurtoskolac” -ului și firmele ungurești!
Ar trebui să ne trezim! Să privim dincolo de aparențe! Pentru că nu este vorba doar despre măsuri fiscale, despre creșteri de taxe ori despre implementarea unor concepte ce nu sunt acoperite prin lege… Nu este vorba numai de generalizare noțiunii de venit ilicit, și nu doar pentru banii și bunurile obținute eventual fraudulos (și confirmate prin hotărâri judecătorești), ci, practic, a orice este prea mult în casa și conturile românilor și a firmelor! Și nu, nu este vorba nici doar despre abuzivul calcul al rentabilității unei firme, pentru a i se stabili pragul de încărcare fiscală (și care nu se poate determina decât prin încălcarea și anularea oricărei noțiuni de protecție concurențială, prin transparentizarea firmelor, nu doar pentru guvernul ce le va încăleca pentru a afla orice leu „mișcat”, ci pentru întreg mediul privat, inclusiv firmele concurente).
Lucrurile sunt cu mult mai grave! Căci este vorba despre construirea unui mecanism de destructurare a țării… Dar astăzi mai avem totuși mijloace de acțiune. Dar mâine s-ar putea ca ele să fie caduce prin faptul că, neripostând la timp, se va fi creat un precedent, lăsând guvernul să gestioneze țara practic printr-o acțiune de tip decret guvernamental („asumat”).
De aceea, întreg pachetul fiscal de acum trebuie „recuzat”! Prin instituțiile penale! Și există suficiente motive. Și pentru intervenția Parchetului și a DNA -ului. Pentru că avem o recunoaștere oficială a ministrului de Finanțe că, la „scrierea” măsurilor, s-a intervenit „din afară” pentru introducerea unui amendament care viza naționalizarea Pilonului II de pensii. Și nu, nu contează că nu s-a finalizat în textul asumat de guvern, pentru că există reperele faptului că la acest „pachet” s-a lucrat, nu doar din afara structurilor ministeriale și politice, dar s-a intervenit și din afara cadrului de drept și de jure. Prin intervenții ce pot fi considerate cel puțin acțiuni fățișe de lobby. Pentru că, dacă s-ar fi reușit preluarea la pilonul public a pensiilor private, nu am fi vorbit doar despre abuzul în funcție a unei secretare din Finanțe, scoasă acum pe post de „acar Păun”, ci de o devalizare masivă. Și este un motiv suficient de rezonabil pentru ca DNA să descalece la Ministerul de Finanțe, iar, până la finalizarea cercetărilor, pachetul de măsuri fiscale să fie retras din procesul legislativ. Mai ales că există recunoașterea vinovăției chiar dinspre ministrul finanțelor, prin scuza că „aceste detalii (…) nu au fost duse la bun sfârșit” (dar a existat intenția, iată!), dar și refuzul de limpezire a lucrurilor prin motivarea că „se uită instituțiile financiare (internaționale) la ce discutăm” (!), iar „pentru binele și interesul României, nu ar trebui să mai aprofundăm acest subiect”! Afirmații ce pot fi tratate ca șantaj și amenințări, și nu doar reflexiile de lăutar de finanțe al unui guraliv încercând să pună batista pe un țambal prea fierbinte.
În fapt, întreg pachetul fiscal poate fi considerat nul pentru că însăși justificarea introducerii lui, respectiv „eficientizarea cheltuielilor publice”, se regăsește într-o măsură mult prea mică în raport cu nota de fundamentare. Și cu multe prevederi vizibil trase de păr doar pentru a avea o justificare trecută acolo. Pentru că, în mod normal, la ce se introduce prin acest „pachet”, el ar fi trebuit să se numească pachetul de asanare și desființare a mediului privat. Mai mult, „pachetul” este nul și prin faptul că vorbește despre măsuri aplicate retroactiv (și nu doar ca proceduri de calcul și impunere fiscală, ci și de „măsurare” a averilor „prea mari”), nefiind respectate nici perioadele și termenele constituționale legate de aplicarea unor ajustări fiscale.
Iată dară că trăim chiar noi vremurile de pe urmă, pe cele ale țării însă, ale României de altădată, acceptând acțiunile tagmei hoților, nemernicilor și derbedeilor ce ne distrug „asumat” țara… Astăzi, la nivel fiscal și de fluxuri financiare personale, mâine, constituțional și, în final, administrativ-teritorial…
Lasă un răspuns