Suntem în fața unei legi vizând interzicerea numerarului pe piață, aflată deja în procedurile parlamentare, și prin care nu numai că vor fi practic eliminați banii lichizi („cash”), dar va fi și un proces de transformare a acestora într-un bun de preț repartizat discreționar prin intermediul instituțiilor publice (Anaf, Finanțele) dar și private (bănci). Sigur, în sens economic, banii sunt în sine o marfă. Doar că, prin eliminarea lor din circulație, sub pretexte menite doar a distrage atenția, nici măcar a justifica, precum aceea a „întăririi disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar”, chipurile, pentru reducerea corupției, banii fizici vor deveni o marfă rară. Cu toate costurile pe care le aduce transformarea lor în bunuri (sub forma lichidă) tot mai greu de găsit.
Impunerea obligației, prin lege, ca plata veniturilor de natură salarială, a celor asimilate salariilor și a beneficiilor de asistență socială să se facă doar prin mijloace de plată fără numerar, strict prin instrumente electronice, este însă neconstituțională, încălcând și dreptul la retribuire a muncii. Pentru că, fără a modifica Legea supremă pentru a stipula leul digital ca monedă națională (alternativă), se va aduce o gravă atingere unui drept fundamental. Iar legea de eliminare a banilor fizici este neconstituțională și prin portița pe care o lasă doar anumitor categorii de salariați. Pentru că, nu-i așa?!, trebuie să existe și „privilegiați” pentru a avea o dictatură pe deplin conturată, privilegiați nu doar „de sistem”, ci, la propriu!, și „de serviciu”, prin categorii speciale ce vor putea încasa în continuare banii în forma lor fizică, de la personalul din sectorul de apărare, la cel din ordinea publică și servicii. Adică alte fracturări ale unității sociale-economice a unei țări, prin apariția categoriei, pe lângă cea deja existentă de „pensionari speciali”, și de „salariați speciali”, protejați prin lege pentru a primi banii, la cerere, în forma lor „tradițională”. La care vor fi adăugați, pentru a atinge și scopul de umilire, pe care îl regăsim în toate aceste proiecte și legi normative, și a expaților care muncesc aici, aduși să asigure forța de muncă în construcții, dar care pedalează pe post de livratori, în vreme ce românii noștri de afară își rup șalele, la propriu, în fel și fel de munci.
O lege care nu este nicidecum o scânteie a unui totalitarism neomarxist, globalist, scăpărată întâmplător acum peste noi… Căci ea urmează altor proiecte menite a se fi constituit în părți de mecanisme ale lațului și botniței în care vom fi strânși, programat și punctual, pe viitor… Pentru că, nu întâmplător, în același parlament al distrugerii naționale, a fost avansat cu mai multe luni în urmă un proiect care viza crearea, cu titlu gratuit și fără costuri de operare, a câte unui cont bancar pentru fiecare român! Să fie acolo, ca un fel de CNP, s-au bălmăjit inițiatorii, apărătorii și votanții din cușca parlamentului. De fapt, să fie acolo chiar ca un CNP… Doar că unul cu funcții „extinse”…
Și la fel de neîntâmplătoare a fost și rapiditatea creării buletinelor electronice cu un cip în care se pot stoca mai mult decât datele „biometrice”… Inclusiv portofelul digital al veniturilor și datoriilor (și nu doar bugetare) pentru fiecare cetățean român… Un portofel în care statul să decidă în ce formă vor mai ajunge banii și, mai ales, câți să mai rămână… Proiecte și legi care, deși au reprezentat, nu încălcări, ci atacuri grosolane la adresa Constituției, nu ne-au scos în masă în stradă! Nu ne-a păsat nici de cip -ul din buletinul electronic (unul, cel puțin în proporții egale, și biometric, și financiar), nu ne-a surprins nici brusca gratitudine a aleșilor de a ne pune la dispoziție gratuit (iar în curând, cu de-a sila) conturi bancare, asociate inclusiv cu formele de plată aferente (carduri fizice sau virtuale), iar acum suntem în fața unui act legislativ ce va limita drastic accesul românilor la fructul muncii lor… Dar stăm la fel de liniștiți în aliniamentul impunerilor și experimentelor de țară… Chiar dacă se schimbă radical o referință, chiar identitar modernă, din viața noastră… Moneda națională. Și care, probabil, va fi eliminată apoi treptat, prin remodelarea portofelelor noastre, astfel încât acestea să nu mai „conțină” nici măcar banii în formă digitală, ci poate doar niște tichete valorice… Și apoi, poate nici unele „valorice”, recunoscând valoarea muncii, ci unele sociale… Un proiect fățiș și ca interese imediate ale acelora ce vor gestiona instrumentele de la capetele ițelor păpușarilor, proiect promovat de instituțiile financiare ale statului dar și de un procesator de carduri de pe piața financiar corporatistă a țării… O lege ce nu ține cont nici de efectele dezastruoase asupra firmelor, acestea urmând a fi obligate nu doar să facă plata salariilor (și a oricăror altor plăți) strict în monedă virtuală, ci să-și înlocuiască toate casele de marcat care folosesc bani „cash”.
Lasă un răspuns