După cercetările inițiate de echipa Asociației Culturale „Vasile Pârvan” au avut loc descoperiri arheologice importante în satul Gherdana din comuna băcăuană Tătărăști. Deși această zonă nu a fost cercetată anterior din punct de vedere arheologic, fragmente de ceramică din perioada eneolitică (Cucuteni A), dar și din perioada bronzului (Monteoru IC2-IC3), întinse pe o suprafață considerabilă (aprox. 2 ha). au fost găsite în zona cercetată sumar de echipă. De asemenea, în punctul „La Movile” (dealul Ruje, alt. 180 m), au fost descoperite două movile antropice (tumuli) identificate ca fiind din aceeași perioadă și în una dintre ele s-au găsit urme de incinerație. Din păcate una dintre movile este deteriorată în proporție de 90%, după ce a fost excavată în anii ’80, materialul fiind folosit pentru amenajarea drumului principal din sat. Autoritățile locale și localnicii au folosit pământul și pentru construirea locuințelor, iar fragmentele arheologice găsite în movilă au fost distruse sau aruncate. Echipa Asociației Culturale „Vasile Pârvan” continuă activitatea de cercetare cu comuna Tătărăști, aflată în proximitatea zonei în care s-a născut savantul Vasile Pârvan. S-a alocat un anumit timp pentru culegerea de informații, parte dintre acestea vor fi și publicate. Comuna are o mare bogăție istorică, prea puțin cunoscută și prea puțin valorificată. Echipa Asociației și Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Bacău au recomandat Primăriei Tătărăști să asigure zona și să protejeze movila deteriorată, până se va face o cercetare pe teren, însă autoritățile locale nu au acționat încă în acest sens. În prezent, echipa Asociației și reprezentanții DJC Bacău pregătesc documentația necesară pentru a introduce acest sit arheologic în Repertoriul Arheologic Național (RAN).
În timpul lucrărilor de renovare de la școala din satul Cornii de Sus, sat aflat tot în cadrul administrativ al comunei Tătărăști (jud. Bacău), constructorii au descoperit în anul 2020 mai multe oase de proveniență umană. Din cercetările înteprinse de către specialiștii Asociației Culturale „Vasile Pârvan” (care au sediul în capitală), reiese faptul că acolo a fost o biserică ortodoxă, prima mențiune despre aceasta fiind din 1798, informațiile arătând că locașul a fost construit de „unguri”- de fapt români transilvăneni ce au trecut munții, și localnici. Demolarea bisericii s-a făcut în anul 1952 de către autoritățile comuniste, pe locul acesteia construindu-se un teren de sport și o școală.
„Noi ne-am deplasat la fața locului, știind că zona aceasta este bogată în material arheologice, pentru că aici s-a descoperit un tezaur monetar roman, cu cea mai veche monedă care datează din secolul IV î. Hr.. Chiar dacă biserica de care s-a făcut vorbire, se spune că este de la 1798, din datele noastre justificate cu documente, aceasta este mult mai veche și a fost incendiată de tătari în 1761. Acolo există un sit arheologic cel puțin din perioada medievală”, a declarat Cătălin Crimu, fiu al satului și președintele Asociației Culturale „Vasile Pârvan”. În colaborare cu specialiștii Direcției Județene de Cultură Bacău, sperăm ca echipa Asociației Culturale „Vasile Pârvan” să ducă la îndeplinire ceea ce și-au propus, aflând astfel acces la cele mai vechi dovezi de locuire umană de pe aceste meleaguri. (G.V.G.)
Lasă un răspuns