Samsari de războaie în lumile altora…

Pentru că nu se vrea pace… Nu acum… Se vrea doar fructificarea la maxim a oportunității construite de către SUA, și servitorii ei din Europa, iar armele nu vor fi lăsate să tacă… Sau prețul tăcerii va fi un alt război… Nu într-o altă zonă a globului, ci tot pe uriașul poligon pus la dispoziție de către liderii de la Bruxelles… Și nu într-un „colț” balcanic al Europei, ci într-o dimensiune similară teatrului de război de acum, eventuala redeschidere a liniilor atât de fragile de pe fronturile balcanice neputând absorbi atâta mașinărie și efort de război de cât au nevoie Statele Unite să vândă, să intermedieze ca samsar de războaie mereu în lumile altora…

SUA nu vrea pace și o spune răspicat!… Își permite să facă asta, fără ca nimeni să-l pună pe „unchiul Sam” la colț, căci, nu-i așa?!, morții nu au nevoie de o „pace corectă”, noua formulă de motivare a neacceptării încheierii războiului din Ucraina sub inițiativa și acțiunea Chinei… Din evidente motive de supremație, orgolii și frustrări, SUA nu vrea China ca mediator… Dar cine să încerce să mai aducă pacea, mai ales când America, ca beneficiar economic, dar și instigator al continuării războiului, până la obținerea acelei „păci corecte” (una „political correctness”, nu?!), nu va putea fi aducător al păcii atâta timp va fi vânzător, intermediar, samsar de tehnică de război, arme și muniție pentru frontul ucrainean.

Dar pacea nu trebuie condiționată! Ea trebuie obținută! Și nu poate fi una pe ideologii „political correctness”, pentru că nu mai e timp pentru a încerca să umpli cu un conținut țesut oricum doar la mașina de război a banilor, o formă deja plină de sângele nevinovaților. Și nu, nu poate fi vorba de o întârziere a păcii motivată de căutarea unor termeni „corecți”… Și, de fapt, ce poate însemna aceasta dacă formulele de încetare a războiului vor urma exemplul de continuitate economică, de mecanism de război economic, prin asumarea unor uriașe plăți, și dări, în modelul de facturare postcovid dintr-un următor postrăzboi?!… Și nu este vorba doar de costurile uriașe pe care le-ar plăti tot Europa, ci de faptul că, în coasta ei, va rămâne un depozit de armament… Acolo, într-o țară în care oricum totul se găsea și înainte la „revânzare” pe piețele negre…

De fapt, America trebuie ignorată! Pentru că avem nevoie de pace! De o pace imediată căci suntem deja cu mulți pași trecuți de linia roșie a unui conflict global în care câștigurile (deja cu prețuri uriașe pentru simplii oameni) ale vânzătorilor, traficanților și samsarilor de armament s-ar putea oricum să nu mai conteze… Din păcate, nici Bruxelles -ul nu vrea pace… Și nu numai că nu vrea pace în Ucraina, dar nu vrea nici în Europa cea atât de aproape de liniile de front. Și se pregătește pentru și mai mult război, punând presiune în spațiul UE, nu doar pe abandonarea tacită a principiilor părinților fondatori (piața liberă, piața unică, încurajarea investițiilor private, a concurenței și a competivității), ci pe dezavuarea fățișă a acelor principii fondatoare, prin punerea pe masă a unor legi de reorganizare a Europei pe modelul de planificare a anilor ’60. Totul sub justificarea „economiei verzi” (promovată drept o „creștere a competivității cu emisii zero”, adică o condiționare ce elimină din start libera inițiativa și alternativele de dezvoltare specifice unei piețe libere), prin care se urmărește controlarea a tot ceea ce se va (mai) produce în fiecare stat membru.

P.S.:

De remarcat că ONU a avut curajul de a aprecia și încuraja acțiunea Chinei de a deveni acel atât de necesar negociator de pace între Ucraina și Rusia! Dar organizația nu a mers totuși mai departe, într-un fel chiar „la esență”, și nu a condamnat agresiva instigare de continuare a războiului venită dinspre Statele Unite… O instigare prin care „unchiul Sam” ar putea deveni la fel de vinovat ca acela care a declanșat totul (sau ar putea fi, cine știe ce vom mai afla, chiar o dublă culpă, nu?!), ori aceia care au ținut isonul acestei continue vărsări de sânge doar pentru a-și umple conturile… Or, poate tocmai prea multele capete vinovate care ar putea să cadă la așezarea păcii, când instigările și intervențiile vor ieși la iveală, să fie motivul pentru care nu se vrea pacea așa cum ar trebui să fie ea: ca tăcerea imediată a armelor, ca oprirea de îndată a gurilor de foc, ca topirea necondiționată a uriașului morman de arme ce a împânzit Ucraina (iar la momentul aderării acesteia la UE, va infesta practic Europa)…