Opt coifuri de factură elenă (sec. IV î.Hr.) descoperite în Bulgaria, la geții sudici

În satul Yudelnik (Bulgaria; regiunea Ruse) au fost descoperite opt coifuri getice antice (sec. IV î.Hr.) din bronz, de factură elenă, de tip „chalcidic”. Coifurile sunt de același tip, dar nu denotă existența unui centru de producție a acestora aici. Toate poartă urmele unor reparații ulterioare fabricării lor, reparații necesare după contactul cu unele arme metalice. În momentul descoperirii erau mai degrabă întregi, decât fragmentare, constituindu-se aparent într-un mic deposit – arsenal. Este posibil ca îngroparea lor să aibă legătură ritualică cu cele două movile mici din apropiere (posibile morminte tumulare). Localitatea Yudélnik este un sat în comuna Yudélnik, regiunea Montana, Bulgaria. Este situat în comuna Slivo pole, regiunea Ruse. Satul se află la 35 kilometri de orașul Ruse, fiind un frumos sat pitoresc, cuibărit într-o vale și înconjurat de păduri și dealuri.

Asemănător cu acest „depozit” de coifuri antice este tezaurul antic de la Olăneşti (Republica Moldova). În colecţia de arheologie a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei se păstrează un tezaur unicat prin componenţa sa pentru întreaga Europă. A fost descoperit în localitatea Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, în anul 1958 şi datează cu sfârşitul sec. IV î.Hr..Tezaurul conţine șase coifuri, cnemide şi un opaiţ din bronz. La momentul descoperirii tezaurului, coifurile erau puse unul peste altul şi ascundeau cea mai importantă piesă din comoară – opaiţul care are o inscripţie în limba greacă veche. Cercetătorii consideră că piesele au aparţinut armatei lui Zopyrion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon, probabil numit de către ultimul guvernator fie al Traciei, fie al Pontului. În anul 331 î.Hr., alături de treizeci de mii de oşteni, acesta a întreprins o invazie peste Dunăre, pentru a-i aduce la ascultare pe locuitorii polisului grecesc Olbia, situat pe malul drept al Limanului Bugo-Niprean, supus de Alexandru în 334 î.Hr.. După un asediu nereuşit, hărţuit de sciți, cu care locuitorii Olbiei intraseră în alianţă, rămas şi fără flota, distrusă de o furtună pe mare, Zopyrion decide să se retragă. Înfrângerea definitivă îi este aplicată de geți și tribali, ca răzbunare pentru devastările la care s-au dedat armatele lui Alexandru în campania din 335 î.Hr.. Zopyrion piere, cu cea mai mare parte a trupelor sale, în iarna dintre 325 și 324 î.Hr., conform opiniei arheologului G.V. Vernadski, undeva în Basarabia. Cnemidele (patru pentru piciorul drept şi patru pentru piciorul stâng) sunt confecţionate din plăci subţiri de bronz, care fuseseră aurite în faza de finisare. Pe părţile laterale au perforaţii pentru cureluşele de fixare pe picior. Una din cnemide are incizat pe interior inscripţia GARME. Opaiţul de bronz este executat în stil zoomorf, înfăţişând pe un suport circular reprezentări de cocoși şi găini. Pe pedunculul vertical sunt gravate trei cuvinte în limba greaca veche, însemnând o dedicaţie templului Artemidei din Efes. Coifurile, la fel din bronz, de tip atic, dar şi frigian, poartă urmele unor lovituri de arme albe, şi de reparaţii efectuate încă în epoca antică. Unul din coifurile de tip frigian are în frunte o aplică cu chipul zeului Pan, având din ambele părţi reprezentată imaginea unei pantere în mişcare. Tezaurul mai include o aplică cu capul zeiţei Atena cu coif, care se finisează cu chipul unei lebede, dar şi un pandantiv din bronz aurit, reprezentând o palmetă ajurată, cu urechiuşa învârtită sul.

Coifuri de bronz „chalcidice” de bronz au mai fost descoperite pe teritoriul României de astăzi la Făcău (jud. Giurgiu), Budești (jud. Călărași), Cuptoarele – Sfogea (jud. Caraș – Severin), Balș, etc. Acestea au fost coifuri „de luptă”, fiind diferite de cele de paradă și ritual, care erau făcute din aur și argint (cele „cu ochi”): Coțofenești (jud. Prahova), Băiceni – Cucuteni, Porțile de Fier, Agighiol, Peretu, etc.

Toate acestea sunt coifuri de luptă, diferite de cele de paradă și ritual, care erau făcute din metale prețioase (aur și argint, sau argint aurit), și având reprezentări simbolistice specifice. Printre ele se află și cele cinci așa zise „cu ochi”, descoperite pe teritoriul României și unul descoperit într-un mormânt etrusc. Cele opt coifuri descoperite la sud de Dunăre completează panoplia de armament defensiv al trupelor geto-daco – trace din secolul IV î.Hr. (de acum aprox. 2.500 de ani), chiar dacă se află în vitrinele unui muzeu din Bulgaria. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*