Dacă pentru a vedea coroanele bogate ale domnitorilor din evul mediu românesc trebuie să cauți picturile bisericești de epocă unde apar ca și ctitori, pentru a afla coroanele Regatului Român trebuie doar să ajungi la Muzeul Național de Istorie a României, secțiunea Tezaur. Privind coroanele familiei regale a României putem spune că trecem de la fiorii calzi ai aurului solar și auriu, la cei reci și raționali ai oțelului cenușiu. Dacă oțelul Coroanei Regale ne atrage și ne contrariază, Coroanele Reginei Elisabeta și a Reginei Maria oferă echilibru și liniște. Primele două se aseamănă între ele, ca două surori; aceleași elemente simbolice, dar realizate din alte materiale. Fiind mai „feminină”, Coroana Reginei Elisabeta a fost realizată din aur la Arsenalul Armatei pentru ocazia proclamării Regatului și încoronarea Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta în anul 1881. Coroana din aur are un design medieval similar cu cel al Coroanei de Oțel și nu conține pietre prețioase.
Coroana de Oțel reprezintă coroana regală a României, iar aceasta a fost turnată din țeava unui tun otoman capturat în timpul Războiului de Independență din 1877 – 1878, în bătălia de la Plevna din 30 august 1877. Carol I a ales oțel, și nu aur, pentru a simboliza vitejia ostașilor români. Cu toate că guvernul s-a pronunțat în favoarea unei coroane foarte scumpe și fastuoase, regele Carol I a dorit una plină de simplitate și sobrietate. El a fost încurajat să urmeze această idee de tatăl său, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta i-a trimis o scrisoare, datată în ziua de 19 aprilie 1881, în care i-a prezentat fiului un memoriu bine argumentat privind coroanele și ceremonia de încoronare pe care trebuia să o facă ținând cont de faptul că în România se instaura o monarhie fără tradiție, tânără și modernă. Coroana de oțel a fost făurită de către elevii și soldații meseriași ai Arsenalului Armatei din București după un proiect al lui Theodor Aman, cunoscutul pictor. Modelul de coroană primit de Regele Carol I, sfințit la Mitropolia din București în ziua de 10 mai 1881, se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, toate stilizate din oțel.
Cele opt fleuroane sunt unite, în vârful coroanei, de Crucea „Trecerea Dunării”. Coroana cântărește 1.115 grame și este realizată din zburătura unui tun (partea din față a țevii) de calibru 90 mm, fabricat la F. Wöhlert din Berlin. Tunul s-a păstrat în Muzeul Arsenalului până la desființarea muzeului, apoi a fost mutat în actualul Muzeu Militar Național. Coroana de oțel a fost oferită pe 10 mai 1881 Regelui Carol I, la Palatul Regal, cu prilejul serbărilor încoronării sale ca Rege și a proclamării Regatului României. Aceasta a fost purtată în ocazii solemne de către toți regii României începând cu încoronarea din 1881. Regele Ferdinand I al României a purtat-o la încoronarea sa de la Alba Iulia. Mihai I a fost încoronat cu aceeași coroană și uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București, chiar în ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie, 1940. Coroana s-a regăsit, între anii 1881 și 1947, și în stema națională, iar din 11 iulie 2016 face din nou parte integrantă din stemă.
La încoronarea de la Alba Iulia din 1922, Regele Ferdinand I avea să poarte aceeași Coroană de Oțel, iar Regina Maria spectaculoasa sa coroană ce imită în mod fericit coroana feudală a doamnei Despina Miliţa, soţia domnitorului Neagoe Basarab, pe care Regina Maria o văzuse pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş. Dacă Coroana Reginei Maria a României este o bijuterie din aur de clasă a secolului său ce cere așezare și timp de admirare, Coroana de oțel a regilor României contrastează cu aceasta, fiind ca o strălucire de lovitură de sabie în întuneric, ce aduce posibilă moarte, dar și eliberare…
În prezent cele trei coroane ale suveranilor României sunt expuse la Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României din București. Coroana Reginei Elisabeta este realizată în totalitate din aur, fără pietre prețioase, iar Coroana Reginei Maria este din aur și cântărește circa 1800 grame. Coroana lui Ferdinand este cea purtată și de regele Carol I și este realizată din țevile tunurilor de oțel capturate de Armata Română la Plevna, căreia i s-au mai adăugat trei pietre prețioase, reprezentând cele trei provincii românești care s-au unit cu Țara-Mamă: Basarabia, Bucovina și Transilvania. Cu toate acestea, coroana regală este cea mai de preț bijuterie pentru România. (G.V.G.)
Lasă un răspuns