O adevărată comoară formată din zeci de mii de monede din Evul Mediu au fost descoperite la Tecuci, în județul Galați. Este vorba despre 20.000 de monede suedeze, prusace și poloneze falsificate la Suceava (capitala de scaun a Moldovei), care ulterior au fost îngropate (ascunse) în sudul Moldovei. Descoperirea a fost făcută în orașul Tecuci de muncitorii care săpau un șanț pentru racordarea la apă și canalizare în curtea bibliotecii locale. Ei au dat peste un vas ceramic, plin cu monede. Potrivit istoricilor chemați la fața locului, monedele din alamă au circulat în Principatul Moldovei și au fost realizate la Suceava, în vremea domnitorului Eustatie Dabija (1661-1665).
În 1657, Dabija era vornic al Țării de Sus, ca mai apoi să devină domnitor. A deținut rangurile de paharnic și ban. Domnitorul Dabija a fost iubit de moldoveni, datorită faptului că era cinstit și cu bun simț, însă îi plăcea mult și paharul. A fost ultimul domn care a bătut monedă moldovenească, bani mărunți de aramă, numiți „șalăi”, denumire derivată de „schillingi”. Este înmormântat la Bârnova. Mănăstirea Bârnova este o mănăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile Podișului Central Moldovenesc, sub dealul Pietrăriei, în comuna Bârnova.
La mănăstire se poate ajunge pe drumul spre Vaslui; imediat după Hanul Trei Sarmale, pe partea dreaptă, se desprinde un drum pe care se poate ajunge în satul Bârnova (10 km). Este situată într-un pitoresc cadru natural, printre copaci umbroși și împrejmuită cu ziduri puternice. Ea a fost ctitorită de domnitorul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629 și 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija. Ansamblul Mănăstirii Bârnova a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-a-A-04103 și fiind alcătuit din următoarele 5 obiective: Biserica „Sfântul Gheorghe” (datând din perioada 1626-1629, având codul IS-II-m-A-04103.01), Chiliile (datând din anul 1728, având codul IS-II-m-A-04103.02), Ruinele din incintă (datând din secolul al XVII-lea, având codul IS-II-m-A-04103.03), Turnul de la poartă (datând din secolul al XVII-lea, având codul IS-II-m-A-04103.04) și Zidul de incintă (datând din secolul al XVII-lea, având codul IS-II-m-A-04103.05). În curtea Mănăstirii se află Palatul Domnesc al doamnei Dafina, construit odată cu mănăstirea și la care arheologii au identificat trei niveluri de construcție, puse în evidență de cele trei niveluri de pardoseală deasupra pivniței, datate 1629, 1667 și 1728.
În anul 1678, doamna Dafina Dabija a dăruit Mănăstirii Bârnova, unde era înmormântat soțul ei, mai multe sate lăsate de acesta cu limbă de moarte. Doamna Dafina a refăcut casa egumenească, locuind o perioadă în ea. În anul 1728, domnitorul Grigore al II-lea Ghica se mută vremelnic împreună cu toată curtea sa la Bârnova, mai ales spre a se feri din calea epidemiei de friguri care a bântuit Iașul în vremea domniei sale. Cronica Ghiculeștilor ne spune că domnitorul a făcut aici diverse amenajări, a refăcut clădirile din incintă care erau degradate complet și a înălțat zid de împrejmuire prevăzut cu creneluri și foișor de pază. “Și văzând Grigore Vodă, acolo la mănăstire, casele stricate și pustii…, s-a apucat cu cheltuiala sa și a făcut niște case minunate și un râmnic mare ziditu cu piatră prin prejur și deasupra râmnicului cerdacu cum se vede”.
Domnitorul a amenajat la Mănăstirea Bârnova o reședință de vară. În anul 1875, clădirea a suferit unele refaceri. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, latura stângă a clădirii s-a degradat puternic. Autorii lucrărilor de restaurare începute în 1999 au protejat provizoriu clădirea printr-o șarpantă din lemn peste care s-a pus o învelitoare din pânză bituminată. Zidurile sunt ruinate în prezent, în jurul cărora schelele ridicate în urmă cu ani au putrezit. În comunicarea „Scoaterea din pericol a clădirilor de patrimoniu” prezentată la Conferința Internațională de Structuri Portante Istorice din anul 2007, profesorul Virgil Polizu considera Casa Egumenească a Mănăstirii Bârnova ca monument aflat în stare de ruină și propunea o serie de intervenții de primă necesitate. În curtea mănăstirii se află un tei hibrid natural (Tilia x haynaldiana Simk.) (T. platyphyllos x T. tomentosa) cu o vârstă de aproximativ 660 de ani.
Monedele din comoara medievală descoperită la Tecuci sunt imitații după monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg. „În perioada medievală, desele lupte pentru tron sau atacurilor venite în mod neașteptat din partea tătarilor, îi determinau pe domnitorii Moldovei și ai Valahiei să ascundă monede fie în cetatea lor de scaun, fie în orașele sau reședințele mai importante. Posibil ca de teama unor incursiuni militare, ele să fi fost îngropate într-un vas de lut, la o adâncime care să nu permită să fie descoperite. Este o descoperire importantă pentru cercetarea arheologică și pentru istoria noastră”, a explicat Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galați. După un proces prealabil de curățare și conservare, monedele vor fi fi expuse la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci. (G.V.G.)
Lasă un răspuns