Biserica „de sub lac” și Barajul Beliș – Fântânele (jud. Cluj) de pe râul Someșul Cald

Biserica romano-catolică a fost construită în anul 1913 pe cel mai înalt loc din vatra satului, pentru a fi vizibilă de oriunde de către magnatul Ioan Urmanczy și este singura dovadă a existenței satului Beliș în străvechea vatră. În lăcaşul de cult s-au rugat generaţii întregi din satul Beliş, până când s-a hotărât ca pe râul Someşul Cald să fie construit un lac de acumulare. Pentru această construcţie, vetrele satelor Beliş şi Giurcuţa de Jos au trebuit să fie strămutate. În urma oamenilor a rămas doar lăcaşul de cult singuratic, pe care nu a îndrăznit să-l demoleze nimeni și care, la mai bine de patru decenii de la inundarea satului Beliş, a rămas încă în picioare. După ce lucrările la baraj au fost finalizate, apele au înghiţit vatra satului şi, implicit, lăcaşul de cult. Astăzi, biserica îşi mai înalţă turnul către cer doar în verile secetoase, oferind un peisaj dramatic, însă în acelaşi timp impresionant. Un lucru umitor este şi faptul că deşi au trecut mai bine de patruzeci de ani de când biserica a fost invadată de către ape, pe zidurile ei se mai pot încă distinge însemnele creștine, cruci și picturi care înfăţişează sfinţi, îngeri şi scene biblice. Biserica este mărturia sacrificiilor pe care oamenii au trebuit să le îndure în timpul regimului comunist. Strămutaţi din vechile lor case, biserica le mai aminteşte şi astăzi celor mai în vârstă locuitori ai satului de vechea lor viaţă, înainte ca apele să scufunde totul. Lăcaşul de cult este situat într-o zonă cu multe obiective turistice, astfel încât dacă ai ajuns până aici poţi  face un popas şi la Peştera Urşilor, Piatra Ponorului, Gheţarul Scărişoara, Cheile Galbenei sau la Izbucul Galbenei.

Cunoscută ca și Biserica Urmanczy, aceasta iese la iveală în perioadele secetoase din adâncurile lacului de acumulare Beliș-Fântânele. Povestea sa tragică a început în anii 1972-1973, când a fost deviat cursul Someșului Cald printr-o galerie, pentru crearea barajului „Fântânele” în cadrul operațiunilor de amenajare hidroenergetică a Someșului. Barajul de la Fântânele, cu o înălțime de 92 m și cu un volum uriaș de apă, urma să transforme acest potențial în energie pentru punerea în mișcare a turbinelor și generatoarelor centralei electrice subterane de la Mărișel, printr-un tunel subteran de 8.475 m lungime. Lacul are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află stațiunea turistică Beliș-Fântânele, care atrage curioși și turiști de toate vârstele. Lacul Beliș-Fântânele este situat în vestul județului Cluj, în partea nordică a munților Apuseni, la confluența dintre munții Gilăului (est), munții Vlădeasa (vest) și Muntele Mare (sud). Pentru realizarea proiectului trebuia ca satele Beliș și Giucuța de Jos să fie strămutate, acestea aflându-se pe malul Someșului și ajungând să fie inundate de apele lacului de acumulare. Locuitorii celor două sate au fost anunțați de noua locație a satului, aflată pe un deal, la câțiva km de vechea locație. La jumătatea anului 1974 majoritatea caselor erau construite pe noua locație, iar biserica de piatră fără acoperiș, urma să rămână doar ca loc de rugăciune pentru peștii adâncurilor. Lucrările la Barajul Fântânele au durat din 1970 până în 1978. Astăzi, Biserica de piatră iese la iveală atunci când apele barajului scad, amintind de locurile străvechi ale sătenilor strămutați din vale în deal. Ultima dată când biserica a fost zărită complet a fost acum mai bine de 10 ani, când lacul a fost golit complet. De asemenea, biserica și-a mai făcut apariția aproape în totalitate în anul 2011, din cauza secetei mari, când scafandrii au profitat de ocazie pentru a face noi explorări în acest lac, în vatra veche a satului scufundat.

Biserica din Lacul Beliș-Fântânele este una dintre cele opt locașe de cult din România care au fost înghițite de apele unor baraje de acumulare în anii comunismului. Dacă ați ajuns la „Biserica de sub lac” (Beliș), puteți vizita și alte obiective turistice din zonă precum: Peștera Urșilor de la Chișcău, Piatra Ponorului, Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Cheile Galbenei și Izbucul Galbenei, Biserica fortificată de la Văleni și Peștera Cetățile Rădesei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*