Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, este un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI). El a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie – 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroare maximă admisă: +/- 3,1 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută. Banii au venit de la… Ambasada Statelor Unite ale Americii la București. Și America a ieșit cam ciufulită din acest sondaj. Chiar mă întrebam dacă Ambasada Rusiei sau Ambasada… Germaniei ar fi plătit acest sondaj, cum ar fi reacționat la răspunsurile românilor. Nemții s-ar fi încrețit cu totul, iar rușii cereau banii înapoi.
Cel mai prost ies însă instituțiile statului român. „Barometrul de securitate relevă o serie de aspecte extrem de importante. Primul ţine de întoarcerea la paradigma „prin noi înşine”, respectiv o atitudine pragmatică faţă de evoluţiile regionale şi globale, spune Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. Procesul de ‘dez-vrăjire’ a Vestului, a instituţiilor sale, mai degrabă, început de Europa Centrală cu aproape un deceniu în urmă, dar şi de multe dintre statele din Vest, începe să fie sesizat şi în percepţia românilor. Pentru ei, spaţiul european sau global este un loc al intereselor naţionale, particulare, în care Bucureştiul trebuie să joace la fel”.
Directorul ISPRI consideră că „românii îşi doresc o Românie mai centrată pe propria agendă, o Românie care mai şi cere, nu doar dă”. „În paranteză fie spus, actualele aşa zis dezbateri despre primirea României în Schenghen nu fac decât să le confirme temerile. Primirea depinde de tratate, documente, legi etc. sau de interesele naţionale/locale ale unora? Evident, ultimul răspuns pare cel corect şi românii văd asta. Această tendinţă de re-centrare naţională a fost acutizată de război”, adaugă Dan Dungaciu.
În ceea ce priveşte atitudinea concretă faţă de războiul din Ucraina, directorul ISPRI afirmă că „românii se înscriu în tabăra identificată de European Council for Foreign Relations drept tabăra ‘pragmatistă’, spre deosebire de tabăra ‘moralistă’ (victorie totală împotriva Rusiei, cu orice preţ), adică cei care vor pacea inclusiv prin concesii ale Kievului”. Dan Dungaciu subliniază şi că românii nu au devenit însă pro-ruşi sau pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere, ci au rămas pro-europeni şi pro-NATO.
„De notat că, la nivel european, aşa zisa tabără a pragmatiştilor era mai numeroasă chiar şi în mai 2022 la nivel european! De remarcat însă că toată această schimbare de atitudine nu se face în alte cadre decât cele euro-atlantice. Românii nu au devenit nici pro-ruşi, nici pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere. Românii au rămas pro-europeni şi pro-NATO – mai pro-europeni decît pro-americani! – , dar au devenit mai… pro-români!”, a mai spus directorul ISPRI.
Rezultatele vorbesc: 87,1la sută – România merge într-o direcție greșită; 12 la sută – România merge într-o direcție bună; Încrederea în „structuri” 2022; 2021; – În Biserică 65,6 la sută 70,16 la sută; – În Armată 66,4 la sută 86,3 la sută; – În NATO 53,64 la sută 59,18 la sută;- În UE 68 la sută; – UE trebuie să dispară zece l sută; – Mai bine este în UE, decât în afara ei – 74 la sută; – Încrederea în sprijinul SUA – 78 la sută; Vinovați de scumpiri sunt cei care conduc România – 47,7 la sută, politicile UE (28 la sută) şi războiul din Ucraina (23,9 la sută).
Dacă România va fi atacată: – O vom apăra – 36 la sută; – Nu avem idee ce facem – 33 la sută; – O rupem la sănătoasa cu familia – 29 la sută. Prin urmare, 72 la sută nu vor să-și apere țara condusă de golani. Tot cam atâția nu mai vor să iasă la vot. (Trebuie lege pentru votul obligatoriu – părerea mea!). Cine este vinovat de războiul din Ucraina? – Rusia – 51,5 la sută; – Rusia, dar și Ucraina – 25 la sută; – SUA – 16 la sută; – UE – 8 la sută;- Ucraina – trei la sută. Trebuie oprit războiul – 70 la sută; Trebuie continuat războiul până la zdrobirea Rusiei – 28 la sută; Trebuie să mai primim refugiați din Ucraina – 74 la sută. Încrederea în străini 2022 2021: SUA 44,1 la sută 70,1 la sută, Marea Britanie 41,8 la sută 61,9 la sută, Germania 39,5 la sută 69,5 la sută, Franţa 44,6 la sută 70,9 la sută, Rusia 0,1 la sută 41,2 la sută, China 17,1 la sută 45,3 la sută.
Deşi nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să fie pragmatică, să aibă agendă şi să se ocupe în primul rând de interesele ei (51,1 la sută), totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui”, apreciază Dan Dungaciu. Direcția greșită în care merge România atestă că românii nu se mai simt apărați de instituțiile statului și că acest conflict surd între stat și națiune este o realitate. Cum putem realiza obiectivul „prin noi înșine” cu niște instituții profund corupte într-o lume globalizantă? Remarc și aici activitatea laborioasă și sobră a profesorului Dan Dungaciu…
Lasă un răspuns