Biserica din Filipeștii de Pădure, „Voronețul Țării Românești”…

Într-o comună din Prahova (Filipeștii de Pădure) se află „Voronețul Țării Romanesti”, așa cum a fost denumită biserica „Sfinții Trei Ierarhi” de către Nicolae Iorga. A fost declarată monument UNESCO, datorită valorii artistice și istorice a picturii interioare executate de zugravul Pârvu Mutu. Aici se păstrează în prezent cea mai mare suprafață pictată de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul din toată opera sa pe care o moștenim. La intrare, deasupra ușii, se află pisania bisericii pe care este scris în piatră, cu litere slavone în limbă veche românească că a fost ctitorită în 1688 de Bălașa Cantacuzino. Din păcate, s-au păstrat doar mici fragmente din pisanie, aceasta fiind afectată de trecerea timpului. Exteriorul bisericii este integral tencuit și văruit. Construcția este solidă, zidurile având o grosime de aproximativ 1,5 m. Pictura murală originală a fost realizată în patru ani (la 1692) de către vestitul meșter zugrav Pârvu Mutu, al cărui portret se află pe peretele scării care duce spre clopotniță, deasupra căruia se află inscripționat cu litere slavone: „Pârvu Mutu zugrav”.

În același loc se află și portretele ucenicilor zugravi care au lucrat la această biserică. Întreaga pictură murală interioară, a fost realizată în perioadă de maturitate artistică a lui Pîrvu Mutu, fiind păstrată prin grija localnicilor. De-o parte și de alta a ușii de la pronaos este realizat un amplu tablou votiv al familiei marelui agă, Matei Cantacuzino, ce înfățișează 55 de membri ai acesteia (ctitorii cu frații, surorile, copiii, bunicii și nepoții). Pictorul a surprins expresia și fizionomia fiecărui membru, trecând astfel de la pictura rigidă, în tradiția picturii bizantine a sfinților, la portretistică umană individualizată. Alături de ei se află și auto-portretul meșterului zugrav Pârvu Mutu, considerat cel mai productiv artist al epocii brâncovenești, apare ca un tânăr cu privirea dârză, ținând în mână o icoană prăznicar. Catapeteasma din lemn, lucrată cu migală, prezintă o sculptură uimitor de bogată, iar deasupra ușilor diaconești se află vulturul bicefal cantacuzin. În prezent, în biserică se află această catapeteasmă originală, ce a păstrat icoanele pictate tot de Pârvu Mutu. În biserică s-au păstrat până în prezent foarte multe obiecte originale vechi: catapeteasma, toate icoanele împărătești, ușa de lemn de la intrarea în biserică, pisania bisericii etc. Arhitectura și picturile au rămas cele originale, chiar dacă în timp au mai fost executate diferite lucrări de reparații.

Aşezarea este legată de istoria marii familii boiereşti a Cantacuzinilor, cu rădăcini imperiale bizantine. În această localitate, la 1688, anul în care Constantin Brâncoveanu urca pe tronul Ţării Româneşti, Doamna Bălaşa, soţia marelui agă Matei Cantacuzino, împreună cu fiul său, spătarul Toma Cantacuzino, şi soţia acestuia, Maria, ridica biserica cu hramul „Sf. Trei Ierarhi”. Lăcaşul are formă de cruce, cu o singură turlă deasupra naosului, cu cele trei încăperi, altar, naos şi pronaos, separate de coloane. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor poligonal, ca şi absida altarului, flancat de opt stâlpi, care în partea superioară susţin un cat format tot de coloane, cu rol de clopotniţă. În scara clopotniţei se află un autoportret al sfântului Pafnutie (Pârvu Mutu). Pictura bisericii și icoanele de pe catapeteasma sculptată în stil renascentist şi baroc îi sunt atribuite tot marelui zugrav. Frumuseţea picturii bisericii Cantacuzinilor de la Filipeştii de Pădure i-a determinat pe unii critici de artă să o denumească „Voroneţul Ţării Româneşti”. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 133170.01. Construcția a mai fost restaurată în anii 1985-1986. Restaurarea picturilor murale a durat mai bine de zece ani, datorită gradului avansat de degradare. Restaurarea catapeteasmei a fost efectuată utilizând documentație tehnică și separată. Bisericii de la Filipeștii de Pădure i s-au făcut o serie de reparații și lucrări de restaurare, care nu au afectat însă stilul arhitectural al bisericii și nici pictura. Etimologia cuvântului Filipești, provine de la numele familiei de boieri Filipescu, care au locuit aici. În zilele noastre, în spatele primăriei din Filipeștii de Pădure, se pot admira ruinele unor vechi case domnești care au fost ridicate de Matei Cantacuzino. Legendele spun că aceste case erau cele mai mari dintre toate celelalte case ridicate de cantacuzini.

Pârvu Mutu Zugravul este considerat cel mai mare pictor bisericesc român al epocii cantacuzine și brâncovenești și primul pictor modern al României. Comoara lăsată moșternire de acesta poate fi admirată la biserica din Filipești de Pădure (jud. Prahova). În zilele de 4 și 5 iulie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, a fost aprobată solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei de canonizare a Cuviosului Pafnutie – Pârvu Zugravul (1657-1735). Proclamarea oficială a avut loc în ziua de 6 august 2017, urmând ca Sfântul Cuvios Pafnutie să fie prăznuit anual în ziua de 7 august. Sfânt și artist plastic în același timp, cel ce nu vorbea și ținea post cât lucra, ne-a lăsat opera sa spre admirație și slavă…

Lasă un răspuns