Piese unicat în lume de la o ballistă romană (sec. IV)

Printre comorile de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei se numără și o piesă unicat în lume, realizată din fier forjat, de la o mașină de luptă, respective o ballista romană, care arunca săgeți la distanță de sute de metri. Un model similar, dar de dimeniuni mult mai mici, apare redat și pe friza sculptată a Columnei lui Traian din Roma (Italia). În urma unor săpături arheologice efectuate de profesorul Nicolae Gudea în orașul Orșova (jud. Mehedinți), fostul oraș roman Dierna, în anii 1970 au fost descoperite două piese metalice. Săpăturile au avut loc într-o fortificație romană târzie din secolul al IV-lea d.H, iar piesele au fost descoperite într-unul din cele patru turnuri de colț.

Balista (din latină ballista) este o mașină de război folosită pentru aruncarea proiectilelor utilizând forța elastică. Ea a fost dezvoltată pe baza unor modele grecești mai simple. Romanii au fost cei care au perfecționat această armă folosind-o cu succes în lupte, atât la apărare, situație în care era amplasată pe turnurile fortificațiilor, pentru aruncarea proiectilelor din piatră, cât și la asedii, montate pe care trase de cai pentru a fi mai ușor transportate din loc în loc și amplasate în diferite puncte unde se angaja lupta. Balista romană portabilă și de mici dimensiuni se numește scorpion. Balista servea pentru lansarea proiectilelor din piatră, pe o traiectorie balistică. Mecanismul acesteia cuprindea următoarele părți componente: piedestal, braț de lansare, denumit și uluc, pentru așezarea și ghidarea proiectilului, arc și mecanisme pentru întinderea corzii. Fixarea ulucului se făcea în unghi de 45°, încât tragerea se efectua doar sub acest unghi. Distanța de aruncare a proiectilelor atingea până la 600 metri, aceasta putând fi scurtată printr-o mai slabă încordare a arcului. Balistele erau formate din arcuri mari de fier care acționau brațul de lansare. Acesta avea o înclinare de 45 grade și era prevăzut cu un cursor mobil, iar cablul se întindea ca și coarda unui arc. Mecanismele din fier erau acționate prin forța de torsiune a unor legături de frânghii, care se realiza printr-un sistem de pârghii. Încordarea se făcea în funcție de distanța dorită pentru lovirea țintei. Balistele aveau capacitatea să lanseze ghiulele până la 30 kilograme pe o distanță de până la 600 metri. Pe teritoriul castrului roman de la Arcobadara au fost descoperite 27 de proiectile de piatră pentru baliste. Dintre acestea, 20 au fost realizate din tuf vulcanic, cinci din gresie și două din calcar fosilifer.

Muzeograful MNIT, Monica Gui, a explicat că una dintre piese descoperite este o cutie pentru arcul de torsiune, din fier forjat, având o greutate de opt kilograme. Cealaltă piesă, care este unicat în lume, reprezintă partea superioară care leagă cele două cutii pentru arcuri, și aceasta din fier forjat, cântărind patru kilograme. În funcție de reconstituire, pentru acest model de ballista s-au obținut distanțe de tragere de la 90 la 800 metri, cu săgeți măsurând în jur de 50 centimetri lungime. „Este o raritate descoperirea a două piese de la aceeași mașină de luptă, care aveau un mecanism foarte complicat chiar și pentru acele timpuri. Ballista avea în componență piese de fier, de bronz, de lemn. Principiul de funcționare se bazează pe propulsarea proiectilelor, săgeți în acest caz, prin forța unor arcuri de torsiune, iar mașina de luptă era atent calibrată de specialiștii militari romani”, a explicat muzeograful MNIT. În funcție de tip, ballistele puteau arunca săgeți de dimeniuni mici, mari și pietre și reprezintă doar un exemplu al ingeniozității romane în materie de arme. Tipul de ballista descoperit la Orșova se distinge prin faptul că are în partea de sus un arc, un model similar fiind redat chiar pe Columna lui Traian, semn că a fost folosit în războaiele daco-romane. Descoperirea de la Orșova este extrem de importantă pentru încercările de reconstituire al unor astfel de baliste cu cadru de fier. Clujenii, și nu numai, vor avea ocazia să vadă expuse cele două piese la Muzeul Național de Istoria Transilvaniei din Cluj-Napoca, în cadrul unei expoziții din cadrul proiectului „Limes”, privind frontierele din Dacia ale Imperiului Roman. (G.V.G.)

One Response to Piese unicat în lume de la o ballistă romană (sec. IV)

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *