Precum niște argați pe la ușile hangarelor…

Încet-încet, până și spațiul nostru aerian „ajunge” pe mâna altora… Iar pentru asemenea decizii, pentru cei ce le iau, tribunalele civile ar fi deja doar un soi de vacanță cu executare la locul de muncă… În astfel de acțiuni, de subminare și expunere a țării, ar trebui să intervină curțile marțiale militare… Inclusiv pentru civilii care iau decizii în numele unor militari. Pentru că nu mai vorbim doar despre afaceri oneroase, interese și comisioane confidențiale obținute la fiecare următor „morman de fier vechi” scos din uz, cazat, apoi revalorificat. Aici suntem în fața periclitării securității naționale. Iar pentru cei ce acționează împotriva țării, chiar și în caz de pace, de liniște existentă și aparent certă, lucrurile ar trebui „tranșate” în fața plutonului militar… Cu atât mai mult, acolo ar trebui să ajungă guvernanții și decidenții când, în jurul țării pe care ar trebui să o protezeze, se strâng norii de furtună… Când fiecare stat vecin se regrupează militar, înarmându-se până în dinți, iar ei deșurubează, ba chiar cu și mai multă încrâncenare, ceea ce a mai rămas… Și o fac cu zâmbetul carnivor al acelora puși în funcții cheie…

Am crescut alocările bugetare pentru cheltuielile militare… Urmarea? Retragem, de pe cerul patriei avioanele… Iar spațiul aerian al României devine, de a zi la alta, spațiul aerian al României altora… Până va fi doar al altora, nu?! Mai suntem și mințiți că nu este o retragere din serviciu a aeronavelor noastre… Că ele vor rămâne „în conservare”… Deși este evident că nu de ele mai au nevoie acei alții care s-au făcut stăpâni acum și pe cerul nostru… Și de la care, pesemne, va trebui să cerem dezlegare când vom voi a da din nou aripi escadrilelor noastre…

Cu fronturi arzând tot mai aproape de granițele țării, guvernanții au decis că este nevoie de evaluarea parametrilor și capacităților tehnice ale bătrânelor Mig -uri… Să vedem ce și cum… Dacă mai zboară, dacă ar mai putea fi folosite… Dacă ar mai trebui folosite… Când, mai ales în astfel de situații, ar trebui scos din conservare și pregătit de zbor tot ceea ce se poate ridica pe cerul patriei…

Și este mizerabil și felul în care motivarea deciziei este aruncată pe umerii piloților… Pe presupusa grijă pentru aviatorii militari a unor civili care au văzut combinezoane de zbor doar prin filme… Când aviatorii, mai ales când este vorba să-și protejeze țara, ar zbura și cu ușile hangarelor… Le-ar pune aripi și s-ar înălța! Pentru că acolo este locul piloților! În aer! Nu la sol! Nu în cadrul unor grupe de zbor transformate în escadrile de hangar… Și nu putem sta liniștiți, fiind asigurați că zboară alții pentru noi!… Că fac alții patrularea spațiului aerian al țării!… Pentru că, la o adică, această patrulare nu va deveni acțiune de protejare a spațiului nostru aerian, ci doar câmp tehnic de acțiune pentru alte fronturi.

Protecția spațiului aerian al României trebuie să o facă piloții noștri!… Și nu să fie ținuți la sol, eventual pentru conversia de la manșă la alimentarea, verificarea, ștergerea carlingilor și, poate, pentru cei mai bravi piloții de pe Mig -urile de altădată, pentru dreptul de a încălzi la sol avioanele altora. Că nu geaba ne spune sinistrul ministru Dîncu, „al”, nici măcar „neapărării”, ci unul „al destructurării și expunerii”, că „piloții pe care îi avem, o parte din ei (!), sigur că vor fi reprofesionalizați pentru zona F16 sau alte misiuni în zona aceasta, a aviației”…

Tehnica noastră trebuie să fie la zbor! A fost modernizată, poate să zboare, locul ei este în aer! Și nu desființată de niște „terchea-berchea”… Care ne asigură că piloții vor fi reconvertiți pentru alte tipuri de avioane. Da, pe care le putem achiziționa repede, că doar am crescut cheltuielile militare ca procent din PIB, dar pe care, în penuria existentă, le vom achiziționa ca facturi proformă și multă așteptare. Plus că, trecerea de la un tip de avion la altul implică și multe luni de pregătire pentru piloți… De fapt, poate era nevoie doar de crearea unor premize pentru a motiva dislocarea a tot mai multe forțe militare străine în România, cele 32 de aeronave F-16, din Norvegia, putând fi operate rapid, când vor veni!, de piloți străini relocați aici (ai noștri având nevoie, firesc, de un proces de pregătire pentru trecerea la un alt tip de aeronavă). Forțe militare ce ar putea fi aduse și fără proceduri parlamentare suplimentare, pentru că, nu-i așa?!, trebuie acoperit rapid un gol de securitate. A cui securitate, este deja o altă problemă. Pentru că într-o altă problemă s-a vrut a fi transformată. Sau poate, pentru că noi nu putem deșuruba scutul de la Deveselu, pentru a-l împrumuta ucrainienilor, cum au făcut-o alții, pregătim cele 26 de aeronave „Mig 21 Lancer” ca tehnică „de împrumut”… Așa cum s-au oferit și alte țări, în extazul inițial al ajutorării armatei ucrainiene, și care, deși inițial puneau la dispoziție aceleași Mig -uri, hulite acum, s-au răzgândit… Probabil, tocmai pentru a nu crea breșe de securitate pe propriul cer (pe care oricum nu-l lasă patrulat și protejat doar de alții, oricât de aliați le-ar fi!)…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*