Cazan hunic de bronz din sec V descoperit la Șestaci (Republica Moldova)

În colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău (Republica Moldova), în spațiul expozițional de la demisol, se află un cazan de bronz considerat o raritate în spațiul european. Acesta a fost descoperit de N. M. Gorun în satul Șestaci din comuna Prepelița, raionul Rezina, în anul 1962. Cazanul are forma unei vaze masivedin bronz, ușor rotunjită în partea inferioară a corpului. Partea exterioară a pereților este ornamentată cu motive geometrice  – respectiv patru „scuturi” ce au la partea superioară câte cinci „ochi”: 5×4=20, sau „un pol”, un „centrum”) și dispune de două mânere, decorate cu câte patru proeminențe în formă de ciupercă (cu „ochi”), flancate de alte două proeminențe similare: 6 x 2=12, sau „o duzină” de asemenea proeminențe. O duzină este un grup de 12 obiecte sau ființe de același fel, care formează un tot. Duzina este una dintre cele mai vechi grupări, poate pentru că există aproximativ o duzină de lunații, sau luni, într-un ciclu al Soarelui (an solar). Duzina este convenabilă deoarece 12 are mulți divizori: 1, 2, 3, 4, 6 și 12, ceea ce în vechime facilita atât operațiile comerciale, cât și măsurarea timpului. Anumite simboluri erau folosite posibil pentru atragerea unor anumite vibrații, anumitor energii cosmice, ca și în cazul mult mai vechilor „capace prosopomorfe” din culturile neolitice și eneolitice dezvoltate pe teritoriul țării noastre.

Cazanul de bronz de la Șestaci are o înălțime de 53 cm, diametrul gurii – 35 cm, înălțimea piciorului – 10,5 cm, diametrul piciorului – 20 cm, lungimea mânerelor – 14 cm, grosimea pereților – 1,4 cm, greutatea – 29 kg.. Cazane analoage au fost descoperite în Rusia (regiunea Donului), România (la Desa (jud. Dolj; asemănător cu cazanul studiat), Castelu (jud. Constanța), Iacobeni (jud. Botoșani), Scorțaru Nou (jud. Brăila), Ograda (jud. Ialomița), Ionești-Petrești (jud. Dâmbovița)) și Ungaria. Utilitatea recipientului este discutată în mediul științific: de la una cotidiană (de preparare a bucatelor), la cea de ritual (pentru aducerea ofrandelor). Vasul aparține culturii hunilor – popor nomad, de origine mongoloidă, devenit proverbial pentru cruzimea sa. În a doua jumătate a sec. IV – sec. V d.Hr., hunii au exercitat dominație asupra unor regiuni întinse din Europa Centrală și de Est, inclusiv în spațiul românesc.

Datorită rarității și valorii sale istorice, cazanul de la Șestaci din colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău (Republica Moldova), a fost prezentat în cadrul unei expoziții la Vatican. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*