Mormântul pictat de tip hipogeu (sec. VI) de la Axiopolis

Printre alte potențiale obiective turistice importante dobrogene  este și mormântul pictat de tip hipogeu, din satul Cochirleni, situat în afara zidurilor Cetății Axiopolis (Hinog), lângă adăpostul Save the Dogs, la aproximativ un kilometru de cetatea romano-bizantină. Acesta nu poate fi vizitat și este îngrădit cu un gard metalic, pentru a fi protejat.  Interiorul acestuia mai păstrează o frumoasă pictură murală cu frunze de acant (sau Pomul Vieții) și cruci, însă este plin de buruieni și trebuie să fie conservat. „Mormântul pictat a fost descoperit întâmplător în 1984, de un cioban și a fost cercetat de către arheologul Virgil Lungu. Este un cavou, probabil al unei familii, în care au fost descoperite cinci schelete, dintre care se pare că unul era al unui preot, care avea o cruce de aur la gât, lucrată în foițe și cu multe pietre semiprețioase. Toate obiectele găsite în mormântul pictat constituie inventarul funerar al acestuia. Au fost descoperite casete din lemn și ghirlande cu flori. Mormântul este pictat cu frunze de acant, simbolul vieții de dincolo și cruci, simbolul creștinismului. În Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă avem o placă găsită în mormântul pictat de la Cochirleni. Ea este datată în sec. VI d.Chr. și reprezintă o dovadă a existenței creștinismului în Schytia Minor”, a precizat Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.

Despre aeastă descoperire arheologul Virgil Lungu a menționat următoarele: „această construcție funerară creștină constă dintr-o singură cameră funerară, de formă rectangulară. Podeaua camerei funerare este construită din pământ viu, bine tasat, iar întregul interior este lutuit cu un amestec de pământ galben și paie peste care a fost aplicată pictură cu vopsea roșie”. Arheologul ne mai spune că pictura constă dintr-o alternanță de cruci și pomi de diferite mărimi. „Pe peretele de vest este redată o cruce bizantină, încadrată de doi pomi, câte unul în fiecare parte, în timp ce pe peretele de sud sunt redați în mod schematic trei pomi, aceeași pictură. Pomii întruchipează paradisul… Jos, la bază, în dreapta intrării, se află redată încă o cruce simplă” a subliniat Lungu. La intrarea în cavou, în exterior, se află pictate, tot cu roșu, două litere: O și Y, o cruce și un pom slab reprezentat. Intrarea în cavou era blocată de o placă, care de asemenea avea inscripționat pe ea semnul crucii. Acest semn este destul de bine cunoscut pentru secolul al VI-lea. În cavou au fost descoperite cinci schelete, două de bărbați, două de femei și unul de copil. Cele cinci schelete sunt o dovadă că lăcașul reprezenta un cavou de familie, iar înmormântările s-au făcut succesiv.

Nu se poate preciza intervalul de timp între fiecare înmormântare. Alte obiecte găsite în cavou sunt cruciulița confecționată din foiță de aur, cu o montură circulară în care este încadrată o piatră, și doi cercei din aur, descoperiți la fiecare schelet de femeie. Unele analogii se pot stabili cu exemplarele găsite în necropola creștină de la Callatis. Este vorba de sistemul de prindere al bijuteriilor, realizat prin îmbinarea celor două capete, un capăt fiind ascuțit, iar celălalt având un orificiu. De asemenea, în cavou a fost găsit un cuțit de fier împreună cu resturile unei casete de lemn. Se pare că erau folosite în scopuri cosmetice. Arheologul Virgil Lungu spune că întregul complex funerar de la Axiopolis datează de la sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al VII-lea d.Hr.. Tipul de mormânt cavou de la Axipolis își are sorgintea în mormintele hypogeice, a căror tradiție s-a perpetuat prin filiera romană și în arhitectura funerară creștină a epocii romano-bizantine. Vestigiile apar peste tot, specialiștii le identifică, le inventariază, fără a ajunge să fie cunoscute publicului larg. Lungu s-a arătat sceptic că această cetate (Axiopolis) va deveni vreodată vizitabilă. Chiar dacă Dobrogea geme de monumente, situri și alte vestigii, atât autoritățile locale, cât și cele centrale, sunt depășite. La acest moment, se constată, se inventariază și „se fac eforturi” de a păstra ce a mai rămas.

„Asociația Save the Dogs are terenul de lângă mormântul pictat de tip hipogeu. Cei de la Primăria Cernavodă au îngrădit zona, dar a rămas neîntreținută. Noi nu putem să îl îngrijim, pentru că nu-i în proprietatea noastră. Mai avem grijă să nu vină cineva să îl vandalizeze, dar mai mult nu putem face. Oamenii din zonă spun că în mormânt s-au găsit multe obiecte de valoare, inclusiv din aur. Există o pictură rupestră pe pereții mormântului, care se poate deteriora dacă nu va fi conservat mormântul pictat. Deasupra mormântului pictat există și un tumul, în care nu este exclus să fie găsite lucruri interesante. Dacă va fi reabilitat și introdus în circuitul turistic, ar trebui ca acest lucru să se realizeze în mod organizat, pentru a nu fi vandalizat mormântul”,  a declarat Andreea Manea, reprezentantul Asociației Save the Dogs.

După 1990 s-a încercat de trei ori ca terenul pe care se află cetatea să fie dat în administrarea Ministerului Culturii, dar nu s-a reușit, pentru că MApN-ul nu dorește acest lucru. Mormântul pictat este al Primăriei Cernavodă, nu aparține Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. El nu este singurul, mai e unul la Ostrov, altul la Hotel Maria, sunt mai multe în Constanța. Nu există un program pentru punerea lor în valoare și pentru dezvoltarea turismului istoric”, a precizat directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Avem o țară, din păcate neadministrată cum trebuie… Câteodată mai bine oferi pământului din care au ieșit la lumina zilei șansa de a acoperi la loc aceste adevărate comori arheologice, cu un potențial istoric și turistic incalculabil, decât să le lași neapărate în fața intemperiilor și a vicisitudinilor vremurilor pe care le trăim… (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*