Auzim pe mulți vorbind de credința lor. De fapt, ei se referă la încrederea pe care o au în diferite obiecte, bunuri, abilități, poziții sociale etc. Unii cred în mașinile lor, în vilele lor, în banii lor, în afacerile lor, în puterea lor, în relațiile pe care le au, în inteligența lor, în viitorul lor, în ideologia lor. Unii sunt încredințați că vor schimba lumea cu invențiile lor, cu știința lor; alții sunt convinși că vor ajunge mari bogătași, ori se vor cățăra în vârful piramidei sociale prin înțelepciunea lor sau prin abilitățile lor de a frauda, de a înșela, de a ,,dribla” societatea. Pentru împlinirea idealurilor, în urma unor astfel de oameni au rămas uneori munți de cadavre, au curs râuri de sânge și de lacrimi. Nu este o noutate. Așa a fost întotdeauna și pretutindeni. Istoria a consemnat multe fapte de acest gen, a păstrat amintirea multor personaje pozitive sau negative. Timpul și viața a dovedit cu prisosință că astfel de credințe, de încrederi, de idealuri au fost adevărate aberații, iluzii, derapări ideologice și sociale, atâta vreme cât din ecuația lor a lipsit Dumnezeu.
Noi, creștinii, avem o credință altfel. Îi lăsăm pe alții să se laude cu cele menționate mai sus și noi ne străduim să ne apropiem cât mai mult de Dumnezeu. Cu siguranță, nu suntem așa bogați, așa puternici, nu avem ce au ei, nu ne înfruptăm din plăcerile din care se înfruptă ei, dar suntem convinși că drumul nostru este cel care ne duce la mântuire, la liman, la Hristos și asta ne e de ajuns.
Noi credem că mai presus de toate bunurile materiale din lumea aceasta, de toate plăcerile pe care ni le oferă lumea, este Hristos și mântuirea sufletelor noastre.
Noi credem într-un Dumnezeu mare și puternic, spiritual, veșnic, sfânt, atotprezent, înțelept, bun și iubitor de oameni, unu în ființă, dar întreit în persoane. Nu credem în trei dumnezei, ci în unu întreit în persoane: Dumnezeu – Tatăl, Dumnezeu – Fiul și Dumnezeu – Sfântul Duh, care formează Sfânta Treime. Credem că Dumnezeu – Tatăl este creatorul și conducătorul lumii, că Dumnezeu – Fiul este mântuitorul și judecătorul lumii, că Dumnezeu – Duhul Sfânt este sfințitorul și dătătorul de viață al lumii. Credem că din iubire de oameni Dumnezeu – Tatăl a trimis în lume pe Fiul Său, Dumnezeu – Fiul, să se nască din Sfânta Fecioară Maria, să ia trup omenesc, Dumnezeu fiind, și să se aducă pe Sine jertfă nevinovată pentru păcatele lumii. Credem că Mântuitorul Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat, că a săvârșit numeroase minuni pe care nici un om nu le-a putut săvârși vreodată, că S-a lăsat arestat, judecat, bătut, batjocorit, răstignit și omorât pentru păcatele noastre. Credem că El a săvârșit cea mai mare minune din istoria omenirii: propria Sa Înviere. Credem că a întemeiat Biserica pe Cruce și că această Biserică va dăinui până la sfârșitul veacurilor și nici porțile iadului nu o vor învinge. Credem că Mântuitorul S-a înălțat la ceruri la 40 de zile după Înviere, șezând pe tronul dumnezeirii alături de Dumnezeu – Tatăl și că va reveni a doua oară la sfârșitul lumii, când va judeca lumea. Credem că Dumnezeu – Sfântul Duh revarsă harul său dumnezeiesc peste oameni prin Sfintele Taine(Botezul, Mirungerea, Spovedania, Împărtășania, Nunta, Maslu și Hirotonia), peste oameni și elementele naturii prin Sfintele Ierurgii, că El este fuxul de viață al lumii, că prin El viem și suntem.
Noi, creștinii, credem că Biserica este Casa lui Dumnezeu în mijlocul lumii, corabia care ne duce pe marea acestei lumi către limanul Hristos, care ne ajută să ne mântuim. Credem în puterea Sfintelor Taine, prin care ne unim cu Hristos. Noi credem că omul este creația lui Dumnezeu, alcătuit din trup material și muritor și suflet spiritual și nemuritor. Credem că moartea nu este o nimicire a firii, ci o poartă de trecere dintr-o lume în altă lume. Credem că Învierea Domnului Iisus Hristos este garanția învierii noastre de la sfârșitul lumii. Credem că există o judecată particulară după moarte și o judecată universală a tuturor oamenilor și a tuturor popoarelor.
Noi, creștinii, credem că toate sunt cu știrea și cu voia lui Dumnezeu spre pedeapsa păcatelor noastre, spre încercarea credinței noastre sau întărirea acestei credințe. Credem că răul lucrează în lume atât cât îi permite Dumnezeu să lucreze.
Noi, creștinii, credem că Dumnezeu nu va lăsa țara noastră și poporul nostru să piară, că ne iubește, așa păcătoși cum suntem. Credem că noi, românii, avem un rost în lume, avem un viitor, și, în ciuda tuturor piedicilor, vom reuși să ne împlinim menirea. Am dat de-a lungul veacurilor prea mulți sfinți și prea mulți martiri, ne-am pus prea mult nădejdea în El, ca să ne întoarcă spatele.
Noi, creștinii, credem că partea bună ne-am ales de la viață, că mântuirea este idealul nostru, că Dumnezeu este cu noi și în noi și de nimeni și de nimic nu trebuie să ne temem. Credem că au fost vremuri mult mai grele, pe care moșii și strămoșii noștri le-au traversat victorioși, fiindcă Dumnezeu i-a călăuzit și i-a ocrotit. Credem că și cu noi va face la fel. Amin.
Lasă un răspuns