Casa Matia…

Dacă un drum la Sighișoara ne aduce în față posibilitatea de a vizita casa unde s-a născut domnitorul Țării Românești Vlad Țepeș, un drum la Cluj ne oferă șansa de a vedea Casa Matia. În această clădire, situată în prezent pe strada Matei Corvin nr. 6, s-a născut regele Matia Corvin, singurul rege născut la Cluj. Casa Matia din Cluj-Napoca, inițial numită „Casa Stefan Kolb” (în Evul Mediu fiind situată pe str. Sf.Spirit nr.258) este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj (cod LMI: CJ-II-m-A-07393, cod RAN: 54984.75), unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea și este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Inițial a aparținut patricianului sas Stefan Kolb. Conform unor alte surse, ar fi fost folosită și drept han, iar în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind și alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital.

În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită orașului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă comemorativă, proiectată de Lajos Pakey și realizată de sculptorul György Zala. Placa există și astăzi, iar textul gravat pe ea este: „În această casă s-a născut, în 27 martie 1443, Matia cel Drept, fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi. Grația marelui rege a scutit casa natală de orice împovărare. Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea a întărit privilegiile acestei case. Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I, a onorat-o cu vizita sa în 23 septembrie 1887 și, cu o donație mărinimoasă, a avut grijă, să fie însemnată pentru veșnica pomenire. Vestitoare a pioșeniei și stimei, această placă comemorativă a fost pusă de către orașul liber regal al Clujului pe casa natală a celui mai mare fiu al său. 1888.” Casa a fost onorată cu acestă placă comemorativă, pentru că în această casă s-a născut, la 23 februarie 1440, Matia Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Ioan de Hunedoara. Cunoaștem faptul că bisericile catolice din toată lumea bat în fiecare zi la ora 12.00 pentru Iancu de Hunedoara și victoria sa măreață asupra Imperiului Otoman, fapt ce a oprit expansiunea acestora spre centrul Europei timp de aproape 80 de ani. Ulterior, Matia Corvin, românul născut la Cluj, recunoscându-i-se calitățile de bun conducător, a devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. În timpul domniei sale Ungaria a cunoscut cea mai vastă întindere din istoria sa, din sud-estul Germaniei până în Dalmația și în Bulgaria de astăzi. A fost un rege cult – se cuvine mențiunea aceasta căci în rândurile nobilimii și aristocrației care îl înconjura numitorul comun era ignoranța, ba chiar și analfabetismul. Același Pál Engel, vorbind despre rege, completează: „curtea renascentistă a lui Matia a fost o insulă mică în mijlocul oceanului unei culturi străine: inițiativa deosebită a unei personalități extraordinare care nu avea nimic în comun cu nivelul cultural al elitei și mai puțin cu al țării, asupra cărora nici nu a avut vreo influență”. Dar marea nobilime nu s-a împăcat cu prezenţa unui mic nobil pe tronul Ungariei, uneltind pentru a-l detrona. Potrivit legendei, marii nobili împreună cu regina Beatrice, soţia regelui, ar fi reuşit să-şi pună planul în aplicare. Medicul reginei îl trata pe regele Matei de reumatism, otrăvindu-l cu plumb. Matei Corvin moare, astfel, lent, înainte să împlinească 50 de ani. Dar regele, în amintirea rolului avut de aceasta casă, cât a trăit a decis scutirea clădirii de taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat.

O legendă despre casa Matia apare în cartea istoricului Lukács József,  „Povestea oraşului-comoară” care imaginează un dialog dintre Matia Corvinul şi unul dintre dregătorii săi: „Nu trebuie lăsat ca locul unde am venit pe lume să rămână un accident, o întâmplare. Eu văd în acest fapt un semn al voinţei lui Dumnezeu”, i-a spus Matia primatului Ungariei, într-o vizită pe care a făcut-o în palatul acestuia din Strigoniu.  „-Aveţi dreptate, mărite suveran! Domnul le ştie şi le rânduieşte pe toate după voia lui. Mai mare minune nici că se poate, să ajungă, aşa cum notează şi cronicarul vostru, ser Antonio, pe tronul Ungariei, după Arpadieni şi Angevini şi după Casa de Luxemburg, feciorul unui mic nobil valah urcat, el însuşi cu puterea braţelor şi a minţii lui, pe cea mai înaltă treaptă la care avea acces.” (…) „- M-am întrebat ce vrea să zică faptul că am venit pe lume într-un han unde mama oprise doar să înopteze.”  „- Acesta este un semn că eraţi menit să fiţi la răscrucea tuturor întâlnirilor omeneşti, aşa cum îi stă bine unui rege ce trebuie să poarte de grijă celor apropiaţi, mari şi puternici, cât şi a ultimului om sărman din regat? (…) „- Şi potrivirea că m-am născut chiar în dulcele oraş transilvan de pe Someş, la Cluj?”. „- Acesta este semn că în vremea voastră oraşul de sub Feleac va avea partea de noroc fără seamăn”.

După mai multe destinații pe care le-a avut acest spațiu imobiliar, pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului erau destinate evocării memoriei lui Matia Corvin, fiind expuse și cele 7 machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Peste 2.000 de volume ale colecției fuseseră donate de către profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a funcționat până în 1935. După cel de-al Doilea Război Mondial clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi Universitatea de Artă și Design, care o folosește și în clipa de față. În 1996 a fost instalată o placă comemorativă în limbile română și engleză.

Clădită în stil gotic, Casa Matia din Cluj a suferit de-a lungul timpului modificări diverse și adaptări la stilurile noi. Astfel, în prima jumătate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste (Renaissance). La sfârșitul secolului al XIX-lea, aflându-se într-o stare avansată de degradare, a fost restaurată, introducându-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurată din nou în 1940 de către arhitectul Károly Kós, iar apoi, în perioada comunistă, au fost eliminate multe din modificările anilor 1900.

Ca istorie a proprietății, în momentul nașterii viitorului rege ungar Matia Corvin, clădirea se afla în proprietatea unui influent personaj din oraș, ce avea importante proprietăți funciare: Iacob Méhffi. În timp ce contextul exact în care s-a decis ca Elisabeta Szilágyi, soția lui Ioan de Hunedoara, să dea naștere la Cluj nu poate fi știut cu precizie, acesta poate fi dedus din circumstanțele istorice ale vremii. Conform cronicarului Gáspár Heltai, Elisabeta a dat naștere celui de-al doilea fiu al său, Matia, în timp ce se afla în trecere prin Cluj, venind dinspre Sălaj. Ținând însă cont de faptul că Elisabeta a rămas la Cluj și ulterior nașterii, botezul lui Matia a avut loc tot aici și, totodată, viitorul rege a studiat la școala dominicanilor din oraș, istoricii sunt de părere că a fost vorba de o decizie gândită și nu de o simplă întâmplare. În timp ce cetatea de la Hunedoara, principala reședință a Hunedoriștilor, era transformată pentru a corespunde statutului familiei, datorită sprijinului reciproc și a bunelor relații dintre orașul Cluj, care susținea cauza voievodului în provincie, și Ioan de Hunedoara, care putea să restabilească privilegiile pierdute de oraș în urma răscoalei din 1437, alegerea Clujului pentru a o găzdui pe soția însărcinată voievodului a venit în mod natural. Data la care s-a născut Matia Corvin este discutabilă, în rapoartele soliilor participanți în anul 1458 la alegerea acestuia ca rege al Ungariei, apare anul nașterii ca fiind 1440. În cronicile ungurești și conform horoscoapelor de la curtea regelui, s-a stabilit ca fiind vorba de data de 23 februarie 1443, dată care este și acceptată de istorici. Regele Matia a menționat de-a lungul timpului faptul că s-a născut la Cluj, în privilegiile acordate orașului. În momentul înnăbușirii complotului plănuit de voievodul Transilvaniei la acea vreme, regele ungar a poposit la Cluj, iertând orașul pentru implicarea lui în complot și, totodată, acordând un privilegiu special lui Ştefan Kolb, la acea vreme proprietarul clădirii în care regele s-a născut. Casa urma să fie scutită de toate taxele și impozitele aferente! Casa a fost cumpărată de un consilier al orașului, Gáspár Kovács, moment în care au început disputele legate de menținerea (sau nu) a privilegiului acordat de regele Matia Corvin. După numeroase eforturi diplomatice depuse de noul proprietar, în anul 1649, principele Gheorghe Rákóczi al II-lea a stabilit că scutirea de taxe și impozite rămâne un privilegiu valabil nu doar pentru proprietar (familia Kolb), ci și pentru casă în sine. Familiile Kovács, Ferenczi, Dálnoki şi Joó au fost în rândul proprietarilor casei până în anul 1740, când odată cu achiziționarea imobilului de către oraș, s-au stins și discuțiile aprinse privind scutirile de taxe. În urma cumpărării imobilului de către oraș, acesta devine spital militar. Este și momentul în care Casa Matia își pierde din valoarea ei istorică și culturală, de casă natală a unui rege. În 1889 are loc restaurarea casei. După restaurare, clădirea a devenit gazda colecției etnografice a Societății Carpatine Ardelene. În perioada 1942-1943 are loc a doua restaurare a clădirii în scopul reparării greșelilor făcute la prima restaurare și transformării casei într-un spațiu adecvat unui muzeu dedicat regelui Matia și Hunedoreștilor. În prezent, Casa Matia Corvin, monument al arhitecturii civile transilvane, aparține de Universitatea de Arte și Design (fostul Institut de arte plastice „Ion Andreescu”), dar din păcate, nu există nici o încăpere amenajată în memoria regelui Matia Corvin, nașterea sa aici fiind principalul motiv pentru care monumentul istoric se află pe lista de vizitat a turiștilor ajunși în Cluj-Napoca. Accesul publicului este limitat la holul de intrare în clădire, între orele 10:00-16:00.

Punerea în valoare cu adevărat a acestui obiectiv turistic (crearea unui muzeu în Casa Matia Corvin) va completa prezența ansamblului statuat din centrul municipiului Cluj și va readuce în atenție rolul pe care l-au jucat în istorie Hunedoreștii, respectiv Matei Corvin și tatăl său, Ioan de Hunedoara. Numai așa putem ști cine suntem noi, românii, și ce rol am avut în istoria Europei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*