M-a bucurat foarte mult recentul apel al Academiei Române, prin vocea președintelui I.A. Pop, care a transmis forurilor sârbești să asigure recunoașterea drepturilor românilor din Valea Timocului, care greșit sunt numiți în opinia publică aromâni sau vlahi. Această confuzie durează de multă vreme. Pe de o parte, Serbia a asigurat drepturi importante numai minorității române din Voievodina, unde întotdeauna frații noștri au avut școli, ziare, televiziune și administrație în limba română. Românii din Banat au fost privilegiați și în perioada lui I.B. Tito, în schimb românii din Valea Timocului au fost considerați vlahi sau chiar sârbi de către statul condus de Belgrad și nu au avut nicodată niciun drept.
Să te declari român în Valea Timocului este un act de curaj. Abia în 2001 s-a recunoscut de către Serbia dreptul vlahilor de a fi recunoscuți, dar fără niciun drept deocamdată. Și românii din țară greșesc când îi confundă pe vlahii din Serbia cu aromânii. Locuitorii din Valea Timocului își spun rumâni și vorbesc o limbă românească neaoșă. De aceea apelul Academiei Române trebuie salutat și promovat. Este vorba despre faptul că autoritățile de la Belgrad încă practică o divizare falsă între etnicii români: unii fiind catalogați drept „vlahi” care vorbesc o așa zisă „limbă vlahă”.
„Academia Română a primit din partea comunității românești din Serbia un memoriu referitor la dificultățile întâmpinate de cetățenii sârbi, vorbitori de limba română, în privința folosirii limbii române în viața de zi cu zi. Academia noastră, în cadrul căreia au fost și sunt cercetate chestiuni privitoare la graiurile vorbite în ținuturile dintre Morava, Dunăre și Timoc, sau la graiurile din Banatul sârbesc, este preocupată de realitățile lingvistice ale acestei arii de la sud de Dunăre, după cum este interesată și de realitățile legate de felul în care limba română este utilizată în Serbia. Concluziile cercetărilor științifice ale specialiștilor în lingvistică și etnologie sunt clare în această privință: numele oficial al limbii vorbite de români (numiți în trecut, de către străini, vlahi sau valahi, cu multe variante ale termenului) este acela de „limba română”.
Sintagma de „limba vlahă”, folosită până în secolul al XIX-lea în unele medii exterioare României și poporului român, a fost înlocuită, în mod oficial, cu sintagma de „limba română”, aplicată tuturor dialectelor și graiurilor acestei limbi. Academia Română a publicat, începând cu anul înființării sale (1866), sute de cărți, sinteze, dicționare, enciclopedii, documente, atlase și studii pe acest subiect, iar statul român a notificat această realitate tuturor statelor cu care întreține relații diplomatice, culturale, științifice. În numele bunei colaborări dintre instituțiile noastre și a legăturii tradiționale dintre România și Serbia, ne adresăm colegilor din Academia Sârbă cu dorința de a contribui la normalizarea situației expuse. România va fi mereu apropiată de Serbia în procesul integrării acesteia în Uniunea Europeană, unde unul dintre criteriile normalei conviețuiri este și cel al situației minorităților naționale în dorința lor de a se exprima în limba maternă. Academia Română va pleda întotdeauna în sensul unei bune colaborări și din acest punct de vedere cu Academia dumneavoastră.”, i-a scris Prof. Ioan-Aurel Pop omologului său Acad. Vladimir S. Kostici în misiva publicată pe siteul oficial al Academiei Române.
Vlahii sunt români, care încă de pe vremea lui Ceaușescu sub influența radio Craiova vorbesc o românească cu accent oltenesc. Nu întâmplător autoritățile ceaușiste au construit la Dunăre antene radio care emiteau pe Valea Timocului. Oficial în această regiune de la sud de Cladova trăiesc 35.000 de români, în realitate se consideră că sunt peste 200.000. Abia în anii 2000, BOR a organizat o episcopie Dacia Ripensis care aparține de Patriarhia Română, care are și un protopop la Mălainița, în persoana curajosului Pr. Boian Alexandrovici, care a vut numeroase piedici în crearea unei comunități ortodoxe române ce aparține de București. Autoritățile locale din Cluj-Napoca în anul Centenarului l-au sprijinit cu înființarea unui muzeu popular de port românesc și cu pictura bisericii. Din păcate în țară, în afară de BOR, Academie și autoritățile locale clujene, statul român nu a făcut mai nimic pentru afirmarea drepturilor și libertăților minorității române din Vala Timocului.
Vlahii din Serbia sunt români, iar respectarea drepturilor la nivel european ca minoritate trebuie recunoscute în parcursul Serbiei spre integrarea în U.E. Bogăția culturală, religioasă și economică a românlor timoceni este o zestre națională pentru România. Poate ar fi mai bine atunci când vin muncitori sezonieri în țara noastră să fie vlahi din Valea Timocului, nu nepalezi sau pakistanezi. Ei sunt în România acasă. Recunoașterea românilor din Valea Timocului ca minoritate recunoscută la standarde europene este o datorie morală pentru București. Moștenirea marelui scriitor Cristea Sandu, născut la Zlocutea din Valea Timocului, să ne fie model și stindard de simțire a limbii române. Cu toții trebuie să ne unim în patria limbii române, parafrazându-l pe Nichita Stănescu.
Lasă un răspuns