Trei castre romane, două terme, ateliere şi aşezări civile formează ansamblul arheologic de la Bumbeşti Jiu (jud. Gorj). „Castrul de Piatră Bumbeşti Jiu – Gară”, lângă care a existat şi o aşezare civilă de mare întindere, este cel mai bine păstrat dintre toate. Castrul a fost construit inițial dintr-un val de pământ, iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). Aici s-a descoperit o inscripție dedicată împăratului roman Caracalla. Cea mai importantă piesă a descoperirilor făcute de arheologi la Bumbeşti Jiu este un tezaur format din 92 de monede de argint, reprezentând imaginea mai multor împăraţi romani, pe o perioadă de 50 de ani. El a fost găsit, în anul 2002, în partea de nord a castrului de piatră Bumbeşti Jiu – Gară. În complexul arheologic mai avem un castru ce se află pe malul drept al Jiului și datează de la începutul secolulului al II-lea, din perioada războaielor de cucerire a Daciei, acesta fiind un castru de marș. Cel de al treilea, „Castrul roman cu val de pământ de la Vârtop”, este situat pe malul stâng al Jiului, pe şoseaua naţională Târgu Jiu-Petroşani, la un kilometru de oraşul Bumbeşti-Jiu, în locul numit „Vârtop”. Denumirea i-a fost dată după pârâul cu acelaşi nume ce trece pe lângă el. Fortificația de pământ și lemn măsoară 115×125 m, are un val de pământ lat de 14 m şi înalt de 0,5-2 m, un şanţ adânc de 0,5 m și lat de 11 m.
A fost construit şi folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Castrul avea misiunea de a supraveghea drumul roman ce pleca de la Bumbeşti prin Porceni, peste munţi, prin Pasul Vâlcan, spre Sarmisegetusa, precum şi populaţia dacică de aici. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun existența unei aşezări civile, pentru că săpăturile au scos la iveala cărămizi și ţigle romane, modeste urme de ceramică, un vârf de lance, piroane de fier şi trei monede din secolul II d.Hr. Cercetări au efectuat aici prin sondaje Grigore Tocilescu, Panfil Polonic, Florescu și Bujor. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 m spre sud. El este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu – Petroșani și de gropile unei cărămidării săpate fără noimă. În săpături au fost descoperite mai multe fragmente de amfore. Amfora este o formă ceramică, ce se încadrează în categoria recipientelor de transport, constituind un excelent indicator economic şi cronologic.
Deşi constituie o prezenţă constantă în cadrul siturilor romane din mediul urban, rural şi militar al Daciei romane, starea lor extrem de fragmentară a pus probleme în alcătuirea unei tipologii mai clare. Câteva dintre piesele găsite în siturile arheologice din Gorj au fost reconstituite şi pot fii admirate în sălile Muzeului de Istorie „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu. Pe teritoriul judeţului Gorj, amfore întregi sau fragmentare s-au scos la iveală cu ocazia cercetărilor arheologice în siturile de la Bumbeşti Jiu „Gară”, Bumbeşti Jiu „Vârtop”, Cătunele, Săcelu etc. Amforele găsite în Gorj au corpul pântecos, ovaloid sau piriform, gât scurt şi îngust ori lung, torţi zvelte şi picior tubular. Forma ceramică destinată, în special, transportului de produse pe spaţii mari, amfora trasează, pentru un anumit segment cronologic, direcţiile comerţului roman, constituind o dovadă a integrării Daciei în structurile economice ale Imperiului.
În ceea ce priveşte centrele de producţie ale acestor amfore, majoritatea îşi au sorgintea în estul Mediteranei, iar altele în zona Dalmaţiei şi sudul Dunării. Din punct de vedere cronologic cele mai multe circulă în secolele II-III d.Hr.. Produsele transportate în aceste recipiente au fost uleiul, vinul, răşinile vegetale, peştele şi preparatele din peşte sau cerealele. Produsele importate în amfore erau destinate persoanelor înstărite sau livrate administraţiei militare şi civile. Acest sit arheologic de la Bumbești – Jiu „Vârtop”, din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127, cu următoarele sub-coduri: GJ-I-m-B-09127.01 Așezare civilă; GJ-I-m-B-09127.02 Castru de pământ; GJ-I-m-B-09127.03 Val de pământ.
Deși autorităţile din Bumbeşti-Jiu – Gorj, începând cu anul 2015 s-au arătat interesate de a pune în valoare unul dintre cele mai importante obiective din judeţ şi regiune, respectiv Castrul Roman de piatră vechi de 2000 de ani, au rămas la stadiul inițial, neefectând nici o lucrare de restaurare și reconstruire în zonă. Planul era unul ambițios: „Conceperea procesului de restaurare şi revitalizarea zonelor Castrelor Romane ca un proces continuu, cu caracter permanent şi nu punctual, cu obiective limitate şi integrarea procesului în dezvoltarea generală a oraşului; delimitarea zonelor protejate din oraş şi din localităţiile aparţinătoare arondate; materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităţii, pe baza propunerilor membrilor colectivităţii locale; stabilirea noilor zone de dezvoltare urbanistică pentru toate categoriile… Lucrarea va stabili strategia, priorităţile, reglementările şi servituţile de urbanism aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul teritoriului administrativ al oraşului Bumbeşti-Jiu“, potrivit documentaţiei realizate de Primăria Bumbeşti-Jiu. Planurile de reamenajare a Castrului Roman prevedeau restaurarea porţilor şi a zidurilor, dar şi a construcţiilor interioare. Se dorea refacerea în totalitate a unei locuinţe de acum 2.000 de ani, care beneficia de un sistem de încălzire prin tuburi şi aer cald. Intenţia este de a reface şi băile romane din apropiere. Un Castru Roman restaurat şi revitalizat chiar ar putea atrage noi turişti în zonă şi ar putea da un impuls dezvoltării acestui domeniu.
În apropiere, la Curtişoara, există şi singurul Muzeu al Arhitecturii Populare din Gorj. De asemenea, alt obiectiv turistic din zona oraşului Bumbeşti-Jiu este şi Parcul Naţional „Defileul Jiului“. Cu toatele ar constitui un motiv în plus ca turiștii să își aleagă pentru timpul liber un traseu prin județul Gorj, dar… de fapt incinta sitului arheologic este în pericol direct și iminent. Din experiența județelor vecine (Hunedoara, Mehedinți ș.a.) care își tratează altfel siturile arheologice, se pot vedea că acestea au accesat fonduri europene pentru restaurare, dar pentru acesta trebuie doar să vrei cu adevărat! Tot gorjeanul sau turistul „rătăcit” pe aceste meleaguri, odinioară călcate de legiunile romane, constată cu amărăciune și revoltă cum situl de la Bumbești Jiu se stinge încet, fără glorie, strigându-și nevoia de ajutor printre gunoaie, mărăcini, clădiri care îi anulează identitatea și îl sufocă. (G.V.G.)
Din pacate Parcul National Defileul Jiului este ameninat cu distrugerea totala de catre proiectul ceausist al Hidroelectricii:
https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului