Unicitatea acestei localități constă în faptul că aici se află patru licee (care au profil silvic, teoretic, tehnologic și teologic), Casa Corpului Didactic Ilfov și Centrul Județean al Resurselor de Asistență Psihopedagogică. Dintre acestea, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” este moștenitorul primei Școli Superioare de Silvicultură din România, înființată prin Înalt Decret Regal la anul 1893 și care a pregătit prima generație de ingineri silvici din țara noastră. Tot aici, în Brănești, se defășoară anual „Festivalul Cucilor”, manifestare amplă ce duce pe mai departe tradiția locuitorilor acestei vechi comuni. Aici a ales grupul Makita – producător și furnizor de mașini unelte portabile – să ridice un parc industrial cu peste 300 de angajați, aceasta fiind cea mai mare reprezentanță a grupului japonez din Europa.
Formată din satele Brănești (reședința), Islaz, Pasărea și Vadu Anei, aceasta se află în estul județului, pe malul stâng al râului Pasărea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Brănești făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și era formată doar din satele Brănești și Vadu Anei, totalizând 1511 locuitori (majoritar etnici bulgari, urmași ai bulgarilor emigrați peste Dunăre în secolul al XVIII-lea) și 276 de case. Moșia din comună era atunci proprietatea statului, care o obținuse de la Mitropolia ortodoxă a Munteniei în anul 1854, în schimbul unor terenuri din zona Câmpinei. În satul de reședință funcționa începând cu 1879 o școală, o biserică ortodoxă și o pepinieră unde făceau practică elevii școlii de silvicultură din București. Satul Pasărea aparținea pe atunci comunei Piteasca-Pasărea și în el funcționa o școală mixtă frecventată în 1899 de 61 de elevi. În 1925, apare și satul Islaz, comuna Brănești având 3660 de locuitori și făcând parte din plasa Pantelimon a aceluiași județ, iar în 1931 comuna avea în compunere și satul Vadu Anei.
În 1950, comuna Brănești a devenit o vreme reședința raionului Brănești din regiunea București, după care (în 1960) raionul a fost desființat, comuna devenind parte a raionului Urziceni al aceleiași regiuni. În perioada respectivă satul Pasărea, împreună cu comuna Piteasca-Pasărea, a fost inclus în raionul 23 August al orașului republican București. În 1968, reforma administrativă din România a adus reînființarea județului Ilfov, din care comuna Brănești a făcut parte, în compoziția actuală (comuna Piteasca-Pasărea s-a desființat). În 1981, la o nouă ajustare a județelor, comuna a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov, care în anul 1998 avea să devină județul Ilfov.
Patru obiective din comuna Brănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice — așezarea neolitică aflată în punctul „Ostrov”, în mijlocul lacului Brănești de pe râul Pasărea, aflat la sud-vest de satul Brănești (aici s-au descoperit statuetele fragmentare neolitice aparținând de Cultura Gumelnița (mileniile III – IV î.Hr) numite „Idolul de la Brănești”, „Zeița Mamă” și „Copilul”, aflate acum în colecțiile Muzeului de Istorie al Municipiului București); și situl de la „Vadu Anei”, din zona autostrăzii A2, la vest de sat, sit ce cuprinde o așezare geto-dacică, una din secolele al II-lea–al IV-lea e.n., una din secolele al VI-lea–al VII-lea și una din secolul al X-lea. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este mănăstirea Pasărea, datând din anul 1813, cuprinzând biserica „Sfânta Treime” (1813, refăcută în 1846–1847), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1834–1838), casele monahale (începutul secolului al XX-lea), fosta trapeză și clopotnița (ambele din 1846). Ea este de fapt accesibilă dinspre comuna Brănești doar pe un pod pietonal, accesul rutier făcându-se dinspre satul Cozieni, comuna Găneasa. Celălalt obiectiv este biserica „Sfântul Ilie” din satul Pasărea, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Biserici – așezăminte creștin – ortodoxe, aflate pe raza localității sunt cu toatele în număr de cinci. Cea mai importantă este Sfânta Mănăstire Pasărea, din satul Pasărea. De-a lungul anilor numele Mănăstirii Pasărea apare pomenit în numeroase scrieri ale vrednicilor nevoitori în Domnul. În Arhiva Mănăstirii se află câteva înscrisuri ce „vorbesc” despre diferite momente însemnate pentru viaţa Sfâtului locaş, dintre care putem aminti pe cea din anul 1968, dar şi pe cea din 1983. Dintre lucrările mai însemnate care oferă o viziune mai amplă asupra genezei aşezământului, antecedentele lui probabile, istoria, construcţia şi podoabele lui, reţinem: Damian Stănoiu, pe când încă mai purta sutana monahală, a tipărit la Bucureşti în 1926 lucrarea „Mănăstirea Pasărea” având ca surse de referinţă manuscrisele existente în Arhiva mănăstirii la acea dată. În anul 1969 se tipăreşte la Bucureşti lucrarea lui I.L. Georgescu şi Roman Stanciu, cu titlul „Mănăstirea Pasărea”, lucrare de referinţă pentru orice studiu monografic al Sfântului locaş. Cea de a doua biserică este Biserica „Sfântul Ilie” („Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”) și se află pe Str. Nicolae Balcescu, la nr. 32-A, în satul Pasarea. Deşi comunitatea era redusă numeric şi se afla în vecinătatea Mânăstirii Pasărea, obştea satului, în frunte cu principalul ctitor, Ilie, hotăreşte ridicarea unei biserici în vatra satului pentru nevoile duhovniceşti. Astfel, prin strădaniile credincioşilor, această biserică a fost ridicată din temelii şi târnosită pe 20 iulie 1848, în ziua Sfântului Ilie, căruia i-a fost închinat hramul.
Cea de a treia biserică este Biserica „Sfinții Constantin și Elena”, construită în anul 1955 și renovată în anul 2017, aflată în satul Vadul Anei. A patra biserică este Biserica „Sfântul Nicolae”, aflată în satul Brănești. Despre acesta se crede că datează cam din aceeași perioadă cu localitatea. Potrivit tradiției locului, prima biserica din acest loc s-a construit pe la sfârșitului secolului al XVIII-lea, pe locul vechiului cimitir al satului. Prima atestare documentară a bisericii are loc în anul 1789, în documentul „Catagrafia Eparhiei Ungrovlahiei”, din anul 1810, unde se spune că în această biserică a venit spre a sluji preotul „…popa Ghinea sin Dobre Cosobean, 65 ani cu citire de mijlocu, neglobit, din neam ruman, fecior de mirean si s-au preoțit de preoția sa mitropolit Cozma”. În același document mai este amintit și ctitorul bisericii de lemn, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, și anume: „Grigorasco”. În data de 14 ianuarie 1854, moșia Brănești trece în proprietatea Mănăstirii Cernica. Cu această ocazie, mănăstirea zidește un metoc pe locul actualei biserici din Brănești, metoc în care a funcționat și prima școală din sat. Deoarece satul se dezvoltă rapid, arhimandritul Diomid, starețul Mănăstirii Cernica, hotărăște ridicarea unei biserici noi, folosindu-se de venitul moșiei, precum și de sprijinul credincioșilor din sat. Astfel, între anii 1858-1859, a fost înălțată actuala biserică, aceasta fiind o copie a Bisericii Sfântul Gheorghe, zidită de Sfântul Ierarh Calinic. Pisania acesti biserici, datată în ziua de 9 iulie 1859, mărturisește pe cei implicați în această lucrare a Domnului. Biserica a fost construită din zid de cărămidă, gros de un metru, având o suprafață totală de 260 de metri pătrați și o singură turlă mare. Abia în anul 1914 biserica a suferit prima reparație, fiind repictată în ulei, în stilul neo-renascentist. Pictura a fost restaurată apoi, în anul 1950. În anul 1924, în cinstea eroilor din localitate, căzuți în Primul Război Mondial, se ridică, în fața bisericii, un impresionant monument. Următorul așezământ religios este Biserica „Sfinții Apostoli Pentru și Pavel” din parohia Islaz. Aceasta este relativ nouă, fiind construită în anul 1914, de către soții Petre și Alexandrina Bumbăcaru din București, după modelul bisericii închinate Sfântului Gheorghe – Malmeson, din capitală. Astfel, biserica zidită în Islaz are o lungimea de 20 metri, o suprafață de 160 de metri pătrați și un volum interior de peste o mie de metri cubi. În anul 1922, locașul de rugăciune este numit biserică de parohie.
În comuna Brănești se află Casa Corpului Didactic Ilfov, această instituţie fiind cea care propune un ansamblu de activităţi orientate spre „aducerea la zi” a pregătirii generale dobândite de fiecare profesor în anii destinaţi exclusiv pentru formarea ca dascăl, spre adaptarea acesteia la noile exigenţe ale desfăşurării proceselor educaţionale curente, cu asimilarea cunoştiinţelor noi, a unor abilităţi şi competenţe actuale, pe care un cadru didactic este necesar să le aibă, astăzi şi pe tot parcursul activităţii sale. În acest context, dezvoltarea instituţională reprezintă o condiţie esenţială în atingerea acestor obiective de moment, dar mai ales, în perspectivă. Prezența acestei insituții se justifică pe deplin prin faptul că aici se află patru licee, Brăneștiul fiind singura comună din România cu atâtea instituții de învățământ liceal. Primul este Liceul Teoretic „Traian Lalescu”. Acesta a fost înfiinţat în 1960 ca liceu teoretic, transformat în şcoală de 10 ani în anul 1978, iar din anul 1990 a devenit liceu teoretic, purtând numele renumitului matematician Traian Lalescu (1882 – 1929).
Cel de al doilea este Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”, care se află la o distanţă de aproximativ 19 km de oraşul Bucureşti, la marginea comunei Brăneşti, într-un cadru natural deosebit marcat de prezenţa pârâului Pasărea şi a pădurilor Cernica şi Pustnicul. Misiunea acestei şcoli este să asigure pentru tinerii şi adulţii din zona Bucureşti – Ilfov şi din alte județe ale Munteniei pregătire în domeniul silvicultura şi exploatări forestiere. Cel de al treilea este Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Filofteia”. Acesta a fost înfiinţat în anul 1995, cu binecuvântarea Patriarhiei Ortodoxe Române şi acordul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Instituţie de învăţământ teologic, acestă şcoală îmbină educaţia teoretică cu cea duhovnicească, fiind o confirmare a tradiţionalelor şcoli româneşti şi promovatoare a metodelor actuale de studii astfel încât să asigure pentru fiecare temelia unei integrări de succes în societate. Prin specificul său, Seminarul Teologic urmăreşte formarea, în cadrul învăţământului de stat a tinerelor vlăstare ale Bisericii, în situaţia de faţă în care societatea românească are mai multă nevoie decât oricând de o revigorare morală, de o întărire a credinţei ortodoxe în spiritul valorilor creştine care au consacrat poporul nostru în istorie. Următorul este Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”.
Misiunea Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” este de a forma viitorii specialişti în funcţie de cerinţele de pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Grădinițe avem două în Brănești (Grădinița cu program prelungit „Rița Gărgărița” și Grădinița cu program normal „Rița Gărgărița”), una în satul Islaz (Grădinița cu program normal „Rița Gărgărița”) și una în satul Pasărea (Grădinița nr.1 „Rița Gărgărița”, cu program normal). În Brănești se află și Școala Gimnazială cu clasele I-VIII. Ca și spații oferite culturii și divertismentului avem Casa de Cultură Brănești, având o sală de spectacol cu un număr de 170 locuri și sonorizare, dar și Centrul cultural – Brănești, aflat în construcție, care se va finaliza în cursul anului 2018, fiind dotat cu sală mare de festivități, spațiu muzeal numit „Zestre Cucilor din Brănești” și o sală mare de teatru, cu toate dotările tehnice aferente. Mai există un Cămin Cultural în satul Islaz, pregătit să primească activități culturale și sociale de amploare. De asemenea mai există în proiect un cămin cultural ce se va ridica pentru locuitorii de la Pasărea.
Ca tradiție, existența „Festivalului Cucilor” de la Brănești a ridicat ștacheta acestor evenimente altă dată uitate. Astfel, prin minuțioasa organizare și mediatizare, „cucii” băneșteni au ajuns să fie prezenți peste hotare, la Veneția sau în Bulgaria. Primind la rândul lor oaspeți din întreaga Românie, dar și din Italia, Bulgaria, Ucraina, etc., au fost invitați la rândul lor să participe în cadrul unor manifestări de marcă și cu tradiție din alte țări, ca adevărați ambasadori ai culturii și tradiției din România. În prezent, Asociația Culturală Brănești este partener împreună cu Primăria Brănești și Asociația „Noproduction” din Norvegia într-un proiect intitulat „Promovarea și Conservarea Diversitații în Cultură și Artă în cadrul Patrimoniului Cultural European – Manifestarea Tradițională Ziua Cucilor”, finanțat din Granturi SEE în cadrul Programului PA17/RO13 – Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural European.
Aici se serbează și ziua localității în data de 8 septembrie, de „Sfânta Marie Mică”. Printre cei meritorii de aici putem menționa pe poetul Oancea Daniel, elev la liceul tehnologic „Cezar Nicolau”, care a câștigat numeroase premii cu poeziile sale. Ca și posibile alte locații de spectacol și activități culturale avem în comuna Brănești, la fiecare școală teren de sport și săli de clasă, unde se pot susține conferințe și evenimente culturale. De asemenea, există trei asociații – baze sportive unde se pregătesc aproximativ 200 copii.
Brăneștiul, prin tot ceea ce oferă, este o comună unică în România!
Lasă un răspuns