Academicianul Dinu Giurescu a declarat în mod ferm, încă pe cînd era în Parlament, că „Statul nu îi mai apără pe români“. Dar pe cine?! Evident, pe „ceilalți“, pe străini. La nivel național, „statul“ este reprezentat de cele „trei puteri în stat: Puterea Legislativă – adică Parlamentul –, Puterea Executivă – adică Guvernul (plus președintele țării) – și Puterea Judecătorească – adică Magistratura. În cadrul acesteia din urmă, din motive de schele iudeo-bolșevice, face parte, pe lîngă judecători, și Procuratura, numită acum Parchet. Dar, din motive de jenă lingvistică, ex-procurorii staliniști nu sunt denumiți acum, parchetari – cum ar deriva din denumirea de Parchet, ci tot procurori. Astfel, Parchetul General de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție în are ca șef pe procurorul general Augustin Lazăr, iar procuror general adjunct este Dimitrie Bodgan Licu-Plagiatorul.
Încă de pe vremea regretatului Iosif Constantin Drăgan am publicat în NAȚIUNEA un articol în care propuneam, pentru a se realiza o reformă veritabilă a Justiției, cîteva amendamente la Constituție; unul dintre ele era scoaterea procurorilor din clasa magistraților, deoarece ei, procurorii, nu sunt magistrați, adică judecători, ci apărători ai statului și acuzatori ai cetățeanului. De aceea, ei, procurorii, trebuie să stea, în sala de judecată, alături de avocați, nu la dreapta judecătorilor.
Ulterior, și alți au preluat propunerea mea și au glosat pe această idee. Astfel, în ziarul ZIUA, de sub directoratul lui Sorin Roșca Stănescu, ziaristul Răzvan Savaliuc a publicat, acum vreo 15 ani, articolul „Cătușe sovietice“, în care releva că situația actuală, în care procurorii sunt incluși în categoria magistraților, reprezintă sechele ale „justiției“ sovietice. Între timp, ideea a fost iterată de mai mulți analiști, dar situația a rămas neschimbată.
Atîta timp cît nu se va face această departajare – adică scoaterea procurorilor din rîndul magistraților – Justiția va rămîne, așa cum am scris în repetate rînduri, doar Ju$tiți€.
Un exemplu de modul cum, la nivel național, „statul“ îl agresează pe cetățean, prin cele două instituții prioritare – adică Parlamentul și Guvernul – este votarea în cvasiunanimitate a Legii nr. 217/2015, supranumită „legea anti-legionară“, de fapt, lege antinațională propusă de institutul „național“ condus de impostorul Alexandru Florian, prin care este fățuită și înăsprită criminala O.U.G. nr. 31/2002 – ordonanță dată de pușcăriașul premier Adrian Năstase, la presiunea senatorilor jidani americani Tom Lantos (jidan maghiarizat născut Iudapesta – pardon, la Budapesta, actualmente decedat), Christopher Smith și Alphonse d’Amato.
La nivelul individului, statul îl agresează pe cetățean prin două dintre instituțiile cele mai apropiate de el: Poliția și Parchetul. Deși, în ultima vreme, Parchetul este supus unei campanii agresive din partea presei din cauza unor „parchetari“ abuzivi descoperiți pînă acum – și al căror număr este mult mai mare, dar încă nu este cunoscut –, precum, la fel, și Poliția, este intrată în colimatorul presei de și mai mult timp, totuși, în anumite sectoare aceste două organe ale statului continuă să fie la cheremul jidanilor de la „institutul“ care poartă numele escrocului internațional Elie Wiesel, care acum se bălăcește și el în cloaca Infernului.
La acest capitol, exemplul elocvent este chiar și cazul meu.
Farsorul Alexandru Florian își predă cunoștințele sale de fost expert în doctrina socialismului științific, îndoctrinat fiind de tatăl său, politrucul Radu Florian – care l-a și aburcat în elita nomenclaturistă a neocominterniștilor –, predă, ziceam, la cinci universități, dar A.N.A.F. nu îl întreabă cum își însușește acești bani necuveniți, fiindcă, practic, nu are timpul fizic necesar pentru a fi prezent la catedră la toate aceste instituții de învățămînt. Fiind, deci, protejat de dictatura neocominternistă postdecembristă, s-a îmbățoșat și, în 3 aprilie 2014, mi-a făcut plîngere penală pentru că publicasem trei articole științifice pe tema jidanilor escroci holocaustiști.
Secția 6 de Poliție și Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 2 au dat, inițial, decizia de „neîncepere a urmăririi penale“ (N.U.P.), cum era și firesc, deoarece materialele respective nu intrau sub incidența articolului 6 din O.U.G. nr. 31/2002, foarte dragă jidanilor!
În ianuarie 2017, procurorul general adjunct Dimitrie Bodgan Licu-Plagiatoru’, șantajat de jidani fiindcă și-a plagiat lucrarea de doctorat, a dat o ordonanță prin care să fie anulată decizia N.U.P. dată, în mod întemeiat, anterior, de Poliție și Parchet. Ca atare, Judecătoria Sectorului 2 m-a chemat în instanță și, deși am depus NOTE SCRISE întinse pe 10 pagini, a admis ordonanța pușcăriabilului Dimitrie Bogdan Licu. Probabil că președinta instanței de judecată, impresionată de greutatea postului instituțional al lui Licu-Limbricu, nici nu a citit NOTELE SCRISE depuse la dosar, deși, între timp, procurorul general adjunct Dimitrie Bodgan Licu-Plagiatoru’ a recunoscut că a plagiat – mai ales că, așa cum a dezvăluit Emilia Șercan, în 31 august 2015, în HotNews, Dimitrie Bogdan Licu este un dublu plagiator: «Prima oară, Bogdan Licu a fost acuzat în presă de plagiat în aprilie 2013, înainte de a fi numit Procuror General adjunct! Hotnews a publicat atunci Proiectul de management al procurorului Bogdan Licu, care avea pasaje similare cu cele din „proiectul judecătorului Iulian Dragomir de la Înalta Curte, fără nici o citare“»! Și, rușinos ca o fată mare, Bogdan Licu a solicitat să i se retragă titlul de „doctor în drept“!
Dar comiterea plagiatului înseamnă furt intelectual, deci tot furt este și este pedepsit de Codul penal cu pușcăria. Procurorul general adjunct vrea să ne prostească și să scape de pușcărie pe motiv că, dacă și-a recunoscut și a cerut să i se retragă titlul de doctor obținut prin furt, ar trebuie să fie absolvit de vină, de băgat la gherlă! Ei bine, nu este băgat la gherlă nici acum și nici banii obținuți la salariu cît timp a fost considerat „doctor“ nu i-au fost reținuți!
Iar acum, în baza ordonanței date de procurorul general adjunct Dimitrie Bogdan Licu, Secția 6 Poliție, prin subcomisarul Radu Alecu, mă „invită“, în 13 octombrie 2017, la ora 10, camera 11, să dau o declarație. Dar vedeți șmecheria jidănească de care s-a molipsit și Poliția: mă cheamă în calitate de „martor“. Al cui martor?! Al lui Iehova?! Nu fac parte din secta „Martorii lui Iehova“! Mă cheamă ca martor mie însămi, față de plîngerea impostorului Alexandru Florian? E absurd. Mai rămîne șmecheria despre care au vorbit unele posturi de televiziune: „Te cheamă ca martor și te reține ca inculpat“! După cum vedeți în facsimilul „invitației“, acolo scrie că am voie să-mi consult dosarul. Am fost marți la semnatarul „invitației“, subcomisarul Radu Alecu, și i-am cerut dosarul ca să văd despre ce-i vorba. „Nu aveți voie să-l vedeți!“, mi-a replicat subcomisarul. „Atunci cum vreți să mă apăr dacă nu știu despre ce-i vorba? Că așa scrie aici: ca să mă apăr, am voie să consult dosarul!“
A acceptat să-mi spună că-i vorba despre trei articole publicate de mine în presă. „A, am făcut-o eu pe dumiritul, e vorba de ordonanța dată de porcul ăla de Bogdan Licu și de articolele contestate de Alexandru Florian!“ „Vă rog fiți atent cum vorbiți“, m-a apostrofat Radu Alecu. „Cum adică?!“, am făcut-o eu pe miratul. „Fiți atent la limbaj“!, a repetat maiorul Alecu privindu-mă amenințător. „Da?! Să mă corectez: Bogdan Licu-Plagiatorul“, am precizat eu. Cu asta l-am încuiat și a făcut-o pe ocupatul: „Vă rog să veniți vineri, pe 13 octombrie, la ora 10, cum scrie în invitație, fiindcă acum am și multe alte lucrări“.
După ce i-am dat cartea de identitate, a scos dosarul meu din birou și am văzut că era gros: era cel întors de la Judecătoria Sectorului 2, pe care scria mare 6822, și, firește, dosarul conținea și NOTELE SCRISE depuse de mine în instanță, NOTE care, între timp, fuseseră publicate pe multe site-uri, după cum vedeți în notele de subsol, NOTE pe care le puteți citi în link-urile de aici, ca să constatați că pe escrocul „intelectual“ procuror general adjunct Dimitrie Bogdan Licu îl făcusem albie de porci.
Presupun că subcomisarul Radu Alecu a citit dosarul și, desigur, și NOTELE SCRISE – măcar începutul și sfîrșitul acestora – și a văzut că mă iscălesc: „Intimat, Colonel (rtg.) Vasile I. Zărnescu“.
Ținînd cont de ierarhia militară, care acționează fie că ești activ sau în „rezervă sau retragere“, subcomisarul Radu Alecu s-a purtat obraznic cu mine.
Lasă un răspuns