Rhytonul de sticlă de la Buridava

Cetatea geto-dacică de la Buridava este cunoscută în mediul științific pentru bogăția de artefacte geto-dacice descoperite în timpul fostelor campanii arheologice, mai ales pe vremea regretatului arheolog Dumitru Berciu. Astfel, printre nenumăratele obiecte antice scoase la lumină s-au numărat măști mortuare și anfore din bronz, dar, ceea ce este și mai important, un vas ceramic care poartă pe el numele unui Basileu local – Tiamarkos, o dovadă a faptului că elitele geto-dacice cunoșteau scrisul.

Continuând seria descoperirilor, în vara anului 2014, în apropierea cetății dacice Buridava, s-a făcut o descoperire extraordinară: o fibulă dacică din argint cu o reprezentare în basorelief a unui cap de lup. Descoperirea este deosebit de importantă deoarece sunt extrem de puține obiecte din perioada dacică cu o astfel de reprezentare. Importanța acesteia trebuie înțeleasă ca o confirmare a faptului că lupul avea o valoare totemică în cultura dacilor, fiind folosit atât pentru a „încărca magic” obiecte de uz curent (și prin acestea, pe utilizatorii lor), cât și pentru a da forță și curaj în luptă, unde lupul devenea o armă-stindard: lupul cu corp de șarpe. Ca o continuare firească, anul 2016 a adus echipei conduse de arheologul Constantin Bărbulescu, decan al Facultăţii de Ştiinţe Socio – Umane din cadrul Universității din Pitești, alte descoperiri de excepție, descoperiri care repun în discuție ceea ce se știa despre cultura geto-dacilor, noile elemente oferind noi perspective asupra strămoșilor noștri. Pentru aceasta a existat un parteneriat excelent între cercetătorii Universităţii din Piteşti şi specialiştii Muzeului Judeţean Vâlcea.

Astfel, cercetătorii au dezvăluit publicului larg două dintre rezultatele relevante ale recentelor săpături: identificarea primei necropole dacice din perioada clasică şi descoperirea un rhyton din sticlă. Descoperirile au o importanţă deosebită pentru că redeschid discuţiile, în comunitatea ştiinţifică şi nu numai, asupra problematicii ritului şi ritualului funerar la geto-daci şi vor scrie o pagină nouă din ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia dacică. „În prezentarea preliminară a descoperirilor de la Buridava, a fost evidenţiat şi un rhyton. Rhytonul este un vas conic, având vârful curbat, în forma unui corn de animal, confecţionat în general din metal sau ceramică. Astfel de obiecte, întregi în cazul celorlalte, întregibil în cazul celui descoperit de noi, se mai găsesc doar în patru mari muzee din lume. Pot spune că mă bucur că Muzeul Judeţean Vâlcea va deţine în patrimoniu un obiect unicat cred, în România, în clipa asta. Din ce ştiu eu, astfel de obiecte se mai găsesc la New York, Berlin, Roma şi Londra”, a mai spus Constantin Augustus Bărbulescu.

Vasul ritualic din sticlă de tip „rhyton” (Tonul Rita, al „Renașterii – Ița”; „ița” aflată în războiul cosmic ce țese viitorul), a fost etichetat de specialiști ca fiind de proveniență romană, databil din secolul I î.Hr.. Descoperit la Ocnele Mari, acesta a intrat de curând în posesia Muzeului Județean de Istorie Vâlcea – după declarațiile directorului acestei instituții, prof. Tulugea Claudiu Aurel. „Se poate spune că este chiar o descoperire de proporții, arătând de fapt legăturile directe pe care dacii din Buridava le aveau cu romanii anterior ocupației.” a mai declarat prof. Tulugea.

Rhytonul este un vas conic, având vârful curbat, în formă de corn de animal, confecționat în general din metal sau ceramic. În antichitate, el era folosit de greci și romani – dar și de geto-daco-traci – la ceremonii, precum libațiile. În acest caz, ritualul consta în degustarea și apoi vărsarea dintr-un astfel de vas umplu cu vin, lapte sau alte licori, ca omagiu adus unei zeități (Vaca Cerului – Marea Zeiță, sau Dionysos – zeul Viței-de vie, cel rupt în bucăți (sacrificat pentru omenire; asemenea lui Osiris) de către Titani – Forțele Cosmice ce ne vor lovi, ca la coridă). Un corn este bun (Cornul abundenței, Rhytonul), dar celălalt corn este rău (lovitura cosmică ce va veni ca o lovitură de berbec; semn al dualității vieții în materie, al schimbării de sens la un moment dat). Unicitatea în cazul rhytonului descoperit la Buridava constă în materialul din care a fost realizat, fiind vorba de un rhyton din sticlă, respective o foiță groasă de doi milimetri, care, potrivit specialiștilor, ar fi fost adus din nordul Italiei în perioada sec. I î.Hr. – sec. I d. Hr.).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*