Potpuriu liric…

SFATURI GRATUITE

Ce bine-ar fi să te retragi la vreme

Din orice competiţie deşartă

Şi să-ţi rezolvi doar strictele probleme

Ale vieţii care nu te iartă!

.

Să ieşi din orice joc şi orice gaşcă

La fel de detestabilă să-ţi fie

Avertizat de cât venin împroaşcă

Din hramul ei de ură şi mândrie (prostie)

.

Desprinde-te din marea mascaradă

Cu arderea de care eşti în stare

Dacă se poate, mai nimic să cadă

Din vâlvătaia umbrei trecătoare (care moare)

.

Şi caută-ţi o noimă-n fiecare

Petrecere, cât inima-ţi palpită

Incredinţat că dragostea nu moare

Şi viaţa ta e, totuşi, împlinită.

***

ET IN MAMONIA EGO

Închis, cu ochelari de cal să bată

În fugă lungul, sumbrul coridor

Către anchetatorul cu cravată

Nu-i este dat oricărui muritor

Chifle de cal, turtoi şi arpacaş

Cine-a scăpat să nu le-ngurgiteze

Nu ştie ce-i regimul de ocnaş

Dintr-o celulă, ca-ntre paranteze

Să stai ciucit pe-o margine de pat

Cât ţine ziua, să vorbeşti în şoapte

Şi să te simţi degeaba condamant

Având lumina-n ochi întreaga noapte

E un coşmar pe care l-am trăit

Cu-atâtea întâmplări îngrozitoare

Încât sunt omul cel mai lămurit

Cum, mamonez, nevinovat se moare.

***

ETERNA PROVOCARE

Cu nurii-ţi adumbrind perfecţiunea

Cu neasemuita-ţi frumuseţe

Şi magnetismul tău irepresibil

O-ntreagă lume poţi să cucereşti

Cu aeru-ţi ingenuu de nubilă

Nevinovată dar cu sâni perfizi

Ce freamătă de dor şi nerăbdare

Să fie mângâiaţi, tu şi ucizi

Ce demon crud sălăşluieşte-n tine

Făcându-te când înger diafan

Când diavolul jucându-se cum vrea

Şi are chef cu însăşi viaţa mea ?

O, tu, miraculoasă-ntruchipare,

De ce misterul tău de nepătruns

Pe cât mă tulbură,pe-atât mă doare

Şi niciodată nu îmi e de-ajuns ?

***

 ZICERI CU TÂLC, DOAR APARENT BANALE,
CĂ-N FOND, DICHISUL LOR FENOMENAL E

Pierdut e tot, de refăcut e totul

Nu văd care-ar fi altul antidotul

***

Când nu mai ai ce spune-n poezie

Te scremi cu vorbe de rahat, să fie !

***

Metaforita e o complexată

Ce vrea s-ajungă divă dintr-odată

***

Când, să te lupţi cu tine, nu se poate

E musai, parvenind, să dai din coate

***

Oricât ai vrea să fii original

Te urechează un predecesor

Şi-atunci, de ce să nu ajungi pe val

În cârdăşia celor ce te vor ?

***

În lumea noastră mioritică

Duşman e-acela ce te critică

Amic la cataramă îţi devine

Ghiolbanul ce nu dă doi bani pe tine

***

O libertate care noimă n-are

Să mori asasinat de-o flatulare

  ***

Cu voi sau fără voi, îmi e totuna

Cât aliaţi mi-s Soarele şi Luna.

Cu ei am câştigat întotdeauna.

***

Un geniu germinează-n fiecare

Dar cât de rar în lume unu-apare!

***

Lumea e infinit surprinzătoare

Nu doar că unul naşte şi-altul moare

La fiecare pas şi colţ de stradă

Minunile dau buzna să te vadă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*