Epigrame-aforisme – Paradoxuri

Paradoxuri-nebunii

În superba libertate:

Unii construiesc palate,

Ca să moară-n puşcării!

.

Paradox cam vechi, în fine,

Ce şi azi îşi are rost:

Tot mai puţini o duc bine,

Ca mai mulţi s-o ducă prost.

.

Paradoxuri cât Bucegii,

Democraţia stârneşte:

Doar în… dictatura legii (?)

Libertatea poate… creşte.

.

Cît omul e viu,

Fericirea cată,

Dacă-i prea tîrziu,

E ca niciodată…

.

În piramida socială,

Paradoxu-i greu de spus:

Căci se persistă în greşeală:

De Sus în jos, de sus… mai Sus!

.

Cînd Ianoş tot cere-Ardealul,

(Paradox-paradoxalul…)

Şi Mărin, bătu-l-ar vina

Vrea să ceară… Indochina?!

.

Paradoxuri deşănţate

În tranziţie, de cărţi:

Unii, bine îmbrăcaţi

Umblă după… „dezbrăcate”

.

Paradoxul, cel mai tare:

Când îi zici unei femei,

Ce-o priveşti doar la picioare:

E ceva de… capul ei!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*