Cea de-a XVIII-a sesiune de comunicări ştiinţifice „Arhivele şi Istoria”, manifestare de prestigiu care a avut loc la Bacău, la începutul lunii noiembrie, în organizarea Arhivelor Naţionale, s-a desfăşurat în plen şi pe urătoarele patru secţiuni: istorie băcăuană, istorie generală, arhivistică şi romano – catolicii din Moldova. Majoritatea celor 60 de comunicări prezentate cu acest prilej au văzut lumina tiparului, fiind publicate în „Acta Bacoviensia”, Anuarul Arhivelor Bacău, nr. VII/2012 (redactor responsabil Vilică Munteanu, directorul Arhivelor băcăuane), publicaţie lansată cu acest prilej.
În secţiunea destinată romano-catolicii din Moldova, moderată de conf. dr. preot Ştefan Lupu şi dr. Ioan Lăcătuşu, au fost prezentate următoarele comunicări: Trasee ale emigranţilor catolici transilvăneni către Moldova (Dr.Silviu Văcaru, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iaşi); Ultimul misionar apostolic – primul episcop al diecezei de Iaşi: Nicolae Iosif Camili (1884 -1894; 1904 -1915) (Dr. Iosif Tamaş, Universitatea Al.I. Cuza Iaşi); Aspecte istorico – demografice privind populaţia romano –catolică din judeţul Neamţ (Gheorghe Radu, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ); Documente inedite privind comunitatea catolică din Somuşca (Dr. Anton Coşa, Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” Bacău); Contribuţia prof. dr. Carol Augner la dezvoltarea istoriografiei catolice din România (Conf. dr. preot Ştefan Lupu, Institutul Teologic Romano –Catolic Iaşi); Eroi romano-catolici din localităţi ale judeţului Bacău (Col. (r) Paul Valerian Timofte, Asociaţia „Cultul Eroilor” Bacău); Problematica romano –catolicilor din Moldova în presa de limbă maghiară din România (2011 -2012) (Dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe); Reportajul „vorbit”, în dialectologie. Studiul de caz: Oituz de Constanţa (Dr. Ioan Dănilă, Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” Bacău); Din activitatea Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş – provocări şi realizări (Gheorghe Bejan, Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” Bacău). În plenul sesiunii, preot prof. emerit dr. Anton Despinescu, de la Episcopia Romano – Catolică din Iaşi, a prezentat comunicarea „Nil novi sub sole” – un crâmpei de propagandă maghiară în secolul XIX .
În „Acta Bacoviensia”, nr. VII/2012, sub semnătura subsemnatului au apărut materialele:„Un episod de criză al sprijinului oferit de Ungaria învăţământului în limba maghiară pentru elevii romano-catolici din Moldova” şi „Profesorul Dumitru Mărtinaş în documentele Securităţii”.
În dezbaterile care au avut loc pe marginea materialelor prezentate, vorbitorii au apreciat valoarea acestora şi importanţa introducerii în circuitul ştiinţific a unor informaţii bazate pe valorificarea documentelor de arhivă, documente care demonstrează – sine ira et studio – originea românească a majorităţii romano-catolicilor din Moldova.
Romano-catolicii din Moldova sunt români incomplet maghiarizați plecați din satele lor din Transilvania și stabiliți în Moldova.
Cei mai mulți dintre ei nici măcar un pic maghiarizați.
Majoritatea vorbesc doar românește.
Portul popular, folclorul, dansurile lor, sunt toate românești.
Tradițiile ceangăilor și arhitectura populară sunt toate românești.
Testele ADN sunt cea mai buna dovadă a apartenenței unei persoane la o etnie.
Nu este o surpriză că din testele ADN a rezultat că ceangăii sunt români.
Trageți singuri o concluzie verificând siturile specializate pe genetică.
Unele teste au fost făcute de Universitatea din Budapesta. Chiar și ei recunosc acest adevăr.
Link-uri găsiți aici
http://www.asrocatolic.ro/confirmari.htm
Nu există etnia ceangăiască.
Un grup etnic nu poate să apară dintr-o dată, doar pe baza afirmațiilor preotului secui Péter Zöld.
Un grup etnic este alcătuit din persoane care au origine comună, același trecut istoric îndelungat (mii de ani), au aceleași valori culturale, un anumit grad de înrudire, o înfățișarea fizică asemănătoare, o fizionomie tipică, o limbă comună și strămoși comuni.
Un exemplu îl constituie grupul etnic al rromilor – țiganii – care constituie un grup etnic de peste 1000 de ani de când au sosit în Europa, la care se adaugă câteva mii de ani de existență în India.
Romano-catolicii din Moldova nu au un trecut istoric milenar, separat de poporul român, au aceleași valori culturale ca și românii, testele ADN arată că sunt înrudiți cu românii, au înfățișarea asemănătoare cu românii, fizionomia tipică românească, vorbesc limba română, portul popular este românesc, tradițiile lor sunt românești iar folclorul este identic cu cel al românilor ortodocși.
Dacă unii dintre romano-catolici mai folosesc în limbajul lor, cuvinte ungurești, ca urmare a maghiarizării strămoșilor și transmiterea limbajului prin viu grai, nu înseamnă că aceștia sunt unguri.
Acest limbaj (grai) a fost transmis numai verbal, romano-catolicii neștiind să scrie cuvintele ungurești, ei folosind și cuvinte românești în amestec cu cele ungurești.
Acest limbaj este diferit de la o localitate la alta.
Vezi mai multe pe http://www.asrocatolic.ro