Arhive autor: Diana Maria Brăgaru

Gânditul ca acțiune exhaustivă: obosiți de grijile cotidiene…

Societatea contemporană a devenit din ce în ce mai leneșă. Obosiți de grijile cotidiene refuzăm, conștient sau nu, să mai gândim de unii singuri. Rețelele sociale și media au devenit spații mai mult decât propice de spălare a creierelor mulțimii


Se duce un război psihologic împotriva poporului Român!

Da. Prin Nicușor Dan și Ilie Bolojan chiar se duce un război psihologic împotriva Poporul Român! Conform definițiilor de manual și dicționar exact acest lucru se întâmplă. … Dar cât vom avea Credință în Dumnezeu, sataniștii nu vor învinge! Era


Adevărul dureros: o lume proastă, dar cu gura mare… Ipocrită. Fudulă. Lașă. În ea trăim…

Nu zic ăștia puși la putere ca în România dreptul constituțional la Proprietate nu e obligatoriu. Ca nu exista cadru legal. A, da? Dacă nu există cadru legislativ și nu există posibilitatea de a modifica cadrul legislativ existent, înseamnă că


Marea Grijă a UE: Dezinformarea…

Politicile lui Nicușor Dan, ale instituțiilor statului (precum SRI, MAPN etc) și ale agenților de influență neomarxiști nu sunt întâmplătoare, ci „opera” progresiștilor UE transpusă in realitate. Nimic legat despre ce se vorbește legat de „războiul hibrid” nu este vreo


Nu, nația nu și-a pierdut credința!

Iubiții mei, parcă e un blestem pe preoți și pe biserică ca, ori de câte ori îi vine unuia pohtă să vorbească lumea despre el, să iasă moț pe rahat, să atace Biserica. Și continuă respectivul acuzația afirmând că acest


Așa au creat dihotomia: mândria, sursa tuturor relelor…

Cum ești manipulat prin mândrie și lene: ți se spune extrem de scurt exact ce vrei să auzi! Serviciile, politicienii veroși și influencerii cu agende politice dubioase se folosesc de mândria și de lenea ta! „Mândria este cel mai mare


Ca o carcasă goală, urâțită de propria nimicnicie…

Doamne, ce vremuri am ajuns să trăim! Parcă am fi într-o distopie unde jumătate dintre noi sunt morți-vii, schelete ambulante care se deplasează mecanic, acționează mecanic, se comporta mecanic într-un mimetism, un spirit de turmă al urâțeniei interioare transformate într-o


Mănăstirea Antim. un piron înfipt în tot ceea ce înseamnă urâtul contemporan…

Ultima dată când am fost la Antim, in inima Bucureștiului, zgomotele orașului nu pătrundeau în curtea Mănăstirii. Zidurile, deloc atât de înalte, nu pot explica blocarea a tot ce înseamnă sunet pământesc, uman pentru a lăsa loc unei liniști în


Cronica unor morți anunțate…

Mulți vad, putini pricep cu adevărat dimensiunea timpurilor pe către le trăim. Și poate e mai bine așa, pentru ca mulți nu ar rezista, și-ar pierde mințile. Și așa nu par să fie prea întreguțe… În urmă cu doi ani,


„Oameni fără Dumnezeu”…

Eu știu expresia din copilărie. Am auzit-o prima oară la mamaie. Am întrebat-o ce înseamnă și mi-a răspuns, simplu, că sunt oameni care nu cred în Dumnezeu și, de aceea, ei nu înțeleg rostul lumii, nu au dragoste de semeni.