Arhive autor: Corneliu Leu

’mnealui, ca filă dintr-un jurnal de amintiri (un punct de vedere mai mult literar!)

Unul dintre tristele adevăruri ale vieții politice a românilor în contemporaneitate este că: Dacă în ultima vreme n-am mai avut deloc parte nici de alegeri entuziaste, nici măcar de posibiltatea de a merge la ele cu convingerea că vom putea


Modelele „sociale” ale epocii Băsescu…

Am avut un vis macabru: Se făcea că, sub cupola Ateneului Român răsunau manele iar, în același stil, cineva adusese la zi măreața frescă din rotondă. Aceea care, chiar și când nu e vorba de un concert solemn, cu coruri


Stâlpii societății infracționale

Trei adevăruri – candide în măsura în care pot fi la mizera sa condiție morală – a debitat Băsescu în perioada de când se tot silea să elibereze Cotrocenii și până acum când încă nu se-ndură să părăsească locuința prezindențială.


Bugetul personal al scriitorului și foamea pe care aleșii vor să i-o timbreze!

Mă sună confrații agitați, confrații indignați, confrații nedumeriți de ceea ce vor aleșii lor din Uniuni, precum și aleșii aleșilor lor din Parlament cu acest timbru și mă acuză că stau insensibil, privind cu prea mult calm. Mă sună, dintre


A fi mândru că esti român sau a fi taxat pentru că ești român?!

Cum, primul deziderat din titlu  nu este nicidecum viabil cu identitatea pe care, la ora de față, ne-au indus-o politicienii noștri ca modele de români în văzul întregii lumi, ce-i trece prin minte ștrengarului nostru de premier?! Îi trece prin


Dramoleta naționala cu francul francez!

Foarte gravă din punctul de vedere al loviturii bancare  și în interiorul mediului bancar, drama provocată de francul elvețian nu pare a avea și la fel de grave efecte sociale în spațiul nostru mioritic, încât să justifice o asemenea tevatură


Resturile de demnitate ale clasei politice

Aparținând  unui alt regn decât cel al persoanei umane contemporane – din structura căreia nu poate lipsi, oricum ar fi ea, latura morală decât dacă se constată una dintre acele boli în care unii cromozomi lipsesc din paralelismul lor genenetic


Oare vom avea inconstiența să consolidăm o cultură a infracționalității? (3)

De la infracționalitatea unei clase care ar trebui să aibă rol de model social findcă s-a dovedit întotdeauna a impune exemple în comportamentul și devenirea generațiilor pe care le reprezintă, se ajunge astfel, prin răspândire, ca și prin unele îndemnuri


O cultură a infracționalității (2)

Cultivarea infracțiunii în proporții de masă, de la categoriile interlope la rafinați intelectuali cu studii politice și de apărare, de la funcționari umili dar veroși, până la înalți demnitari, de la pungașii de meserie la cei care ar trebui să-i


O cultură a infracționalității (1)

Aceasta este o addendă la suita de articole care vorbeau despre semnul recent pe care l-a primit clasa politică. Ea cuprinde și un răspuns, care poate fi discutabil, dar și o concluzie care, din păcate, devine tot mai categorică trăgând