Chiar dacă a fost una dintre cele mai mari ofense aduse vreodată generației noastre „de schimbare”, generația acestor tineri frumoși care vor să aducă acasă, la pieptul Patriei Mamă, fiica Basarabie, deși a fost o încălcare grotească sub cizmele de văcar al diplomației USA a visului unei generații ce și-a pus mare parte din speranța regăsirii patriei în vechile hotare tocmai în deplinele (oare?!) libertăți și drepturi afișate de Statele Unite, Hans Klemm-ul nu s-a grăbit să îndrepte „gafa” colegului de la Chișinău… Pentru că nu a fost vorba de o gafă. Ci de un mesaj care doar puncta o nouă mișcare din strategia pașilor de reorganizare administrativă a „coloniei”. A acelei resurse, cenușăreasa de mai ieri, supusa de azi…
Așa că, imediat după mizerabila poziție a ambasadorului SUA la Chișinău, nepomenit să-i rămâie numele!, prin mesajul certăreț „Moldova nu e România”, cel de la București, la fel de văcar, pentru că astfel de neajunsuri de oameni a trimis unchiul Sam în partea noastră de lume (și asta după ce ani ne-a lăsat cu poarta de reprezentare de la București a marelui partener, goală, „colonia” nefiind demnă pesemne de o „excelență” măsurată în vaci pe cap de diplomat, ci poate doar în dosuri pe cârpă de curcubiști!) ne-a pus în fața ochilor un nou mesaj. Este al treilea vizând reașezarea organizării de colonie în interesele unchiului Sam.
Întâi a fost cel de la Deveselu, unde americanii au arborat tricolorul cu josul în sus, ca mesaj de capitulare al gazdelor transformate în „oaspeți” (și în curând expați în propria țară), „eroarea” producându-se într-o bază militară, acolo unde l-au și plasat pe oaspetele oficial al bazei. Căci, da!, un demnitar al Statului Român a fost tratat ca oaspete în țara lui, și nu un oaspete de care te bucuri, ci unul nedorit, Cioloș fiind așezat pentru discursul… oficial de reprezentant al coloniei lângă o toaletă ecologică. A venit apoi hârlețul trântit în brazda românească de peste Prut de colegul de diplomație de la Chișinău, care a izbit cu sete în ceea ce unchiul Sam nu vrea să ne fie o singură inimă românească. Iar acum, și mai radical, descălecarea clemei Klemm de la București în mijlocul hunilor iredentiști. Or, aceasta este strategia partenerului nostru… „strategic”, Statele Unite, federalizarea? Pentru că noi asta înțelegem…
Ambasadorul Hans Klemm era liber să se ducă oriunde în România. Era chiar plăcerea noastră de a-l avea oaspete. Și putea să viziteze oricând dorea Harghita. Dar nu avea ce să caute lângă o cârpă. Dar nu, el s-a așezat lângă ea gata să șteargă identitatea românească.
Să ne transmită cel de al treilea mesaj, de la capitularea impusă (eventual deplină, aidoma asumării holografiei holocaustice) a coloniei, afișată la Deveselul, via „Moldova nu e România”, prin viul grai al colegei de corega diplomatică de la Chișinău, la mesajul de acum, „Ardealul nu e România”.
Hans Klemm nu s-a fotografiat, la prima lui apariție în Harghita-Covasna cu tricolorul nostru. Nu a făcut o primă fotografie oficială cu autoritățile ROMÂNE. Nu! El a luat cârpa secuiască pentru a-și șterge cașul sfidării de la gură. E drept, nu a spus „Ardealul nu e România”. Dar o vor spune „gazdele” lui maghiare… Pentru că în clipa în care s-a postat lângă cârpa secuiască, și nu doar cu „dezlegarea” unchiului Sam, ci la trimiterea acestuia, a punctat mesajul extremiștilor, ambasadorul incitând la separatism etnic.
După toată această mizerie de bălegar USA, s-a frământat, de „pe surse”, și o reacție a Ministerului de Externe Român, vehiculându-se o convocare a ambasadorului. Și ar fi fost de bun augur, chiar dacă era o chemare formală și nu rezolva problema. Pentru că, geaba ar fi fost chemat acest văcar Hans, „klamă de clacă”, la MAE, dacă iredentiștii, nu erau trași la răspundere. Dar, convocându-l pe Hans Klemm la MAE, Statul Român ar fi recunoscut că oficialitățile maghiare de lângă ambasador sunt separatiști. Și ar fi trebuit să reacționeze cu măsuri împotriva acestora.
O dilemă din care i-a scos tot „fratele cel mare”! Cu un picior de „partener strategic” pus pe grumazul coloniei, urmat de mesajul sec al aceluiași MAE: „Ambasadorul nu a fost convocat”. Într-o citire printre rânduri: colonia s-a resemnat! Și, probabil, de plecat „de la post”, o să plece, nu ambasadorul, ci funcționarul de la Externe care a avut curajul să arate că nu suntem, nu toți!, supuși unchiului Sam. Nu încă…
Lasă un răspuns