O chirăială întreagă s-a stârnit la Chișinău și mai ales la Moscova după ce Maia Sandu a afirmat că, dacă se va organiza un referendum pentru unificarea Republicii Moldova cu România, ea va vota pentru. Nu-i o noutate. Este pentru a patra oară când Maia Sandu face o asemenea afirmație. Sigur că propunerea este discutabilă, deși mi-a plăcut că a venit de la Maia Sandu. Ea ar fi o formulă fericită pentru președinția României și toți politicienii occidentali ar aplauda-o dacă ar a face unirea. Dar numai pe ea, nu pe altcineva! Este discutabilă propunerea pentru că reunificarea teritoriilor invadate de Stalin este un drept suveran al României și punct. Helmut Kohl nu s-a gândit să convoace un referendum pentru reunificarea Germaniei și foarte bine a făcut. Noi trebuie să-i cerem părerea lui Ivan Ivanîci din Bălți dacă noi, românii, avem dreptul să fim împreună? Deși, uneori, mă gândesc că mulți ruși sau ucraineni ar vota pentru unire, mai abitir decât mulți români de dincolo de Prut. Grav este însă că nimeni de la București nu a reacționat nicicum la acest moment, după cum observă și profesorul Dan Dungaciu. „Păi ce, să zică ăștia că noi s-tem cu AUR?!” Adică noi, alde Nicușor Daniel Dan rămânem cu Europa, nu ne intereseqază proiectul de țară al românilor, noi rămânem pro-europeni și basta! Iată ce scrie tovarășa Svetlana Gamova în ziarul „Nezavisimaia Gazeta”: „Disponibilitatea președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de a vota pentru unificarea țării sale cu România, așa cum a fost exprimată jurnaliștilor britanici, a stârnit indignare atât pentru moldoveni, cât și pentru români. Partidele de opoziție din Republica Moldova au cerut demisia lui Sandu.
Majoritatea parlamentară, reprezentată de partidul pro-prezidențial PAS, a păstrat tăcerea, înțelegând că susținerea Maiei Sandu ar însemna renunțarea la suveranitatea Republicii Moldova. La București, parlamentarii au cerut președintelui român să discute despre organizarea unui referendum privind reunificarea cu Republica Moldova. Autonomiile găgăuză și transnistreană au reamintit dreptul la autodeterminare în cazul unei schimbări a statutului Republicii Moldova. Politicianul și deputatul român Alexandrin Moiseev s-a pronunțat în favoarea organizării unui referendum privind unificarea României cu Republica Moldova. El a scris despre acest lucru pe rețelele de socializare, numind declarația președintei Maia Sandu din podcastul britanic „The Rest is Politics” fără precedent, exprimându-și disponibilitatea de a susține unificarea cu România în cazul în care ar exista un referendum pe această temă. „Este prima dată când șefa Republicii Moldova a vorbit atât de clar despre această opțiune, în contextul în care a discutat și despre presiunile din partea Rusiei și dificultățile tot mai mari în menținerea democrației în regiune”, a remarcat Moiseev. El crede că această declarație „deschide o discuție fundamentală despre viitorul nostru comun”.„Istoria, cultura și valorile noastre ne leagă profund, iar contextul geopolitic actual, marcat de conflictul din Ucraina, demonstrează clar că suntem mai vulnerabili individual, decât ca țară unită”, a subliniat deputatul român. Alexandru Moiseev, născut în Republica Moldova, l-a îndemnat pe președintele român Nicușor Dan să „se consulte cu Parlamentul pentru a analiza fezabilitatea și legalitatea inițierii unui referendum național privind unificarea Republicii Moldova cu România, în conformitate cu prevederile constituționale privind referendumurile naționale”. Și alți membri ai parlamentului l-au susținut pe Moiseev. Trebuie menționat că România a ocupat teritoriul actualei Moldove din 1918 până în 1940. Anterior, Moldova (pe atunci partea de est a Principatului Moldovei) făcuse parte din Imperiul Rus din 1812, în baza Tratatului de la București. Unul dintre liderii Congresului Civic, Iurie Muntean, a reamintit textul jurământului pe care Maia Sandu îl depusese deja de două ori în temeiul articolului 10 din Constituție. Articolul 79 din Constituția Republicii Moldova: „Jur să-mi dedic toate puterile și abilitățile prosperității Republicii Moldova, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei”. „Declarațiile președintei Maia Sandu în favoarea unificării Moldovei cu România nu sunt doar o poziție politică. Este pur și simplu cinism atunci când cel mai înalt oficial al statului se gândește la desființarea acesteia”, scrie Valentin Cimpoeș pe Telegram.
Fostul deputat Grigore Petrenco a evaluat remarcile președintei Maia Sandu despre referendumul pe tema „unirii” dintr-o altă perspectivă: „Totuși, ea a susținut că este imposibil să recunoască referendumul din Crimeea și anexarea acelei părți a unei țări la una vecină.” Și iată-o spunând că va vota într-un referendum pentru același lucru, adică anexarea Moldovei de pe malul drept la o țară vecină. „Pe scurt, separatism sau întoarcerea în patrie – depinde de tine”. Forțele de menținere a păcii ruse continuă să monitorizeze situația din fosta zonă de conflict de pe Nistru. Partidul Comunist (PCRM) a numit declarațiile președintei Sandu despre disponibilitatea sa de a vota pentru reunificarea Republicii Moldova cu România „un act de înaltă trădare și o încălcare gravă a jurământului prezidențial”. „Chiar și așa-numita bază ideologică este folosită pentru a justifica trădarea națională. Se presupune că o țară mică precum Moldova întâmpină dificultăți în a rezista unei «amenințări atât de teribile» precum Rusia. Și ca parte a României, așa cum Sandu ar vrea să ne facă să credem, cetățenii moldoveni vor fi, se presupune, protejați în mod fiabil. O astfel de situație este de neimaginat în orice altă țară din lume. Statele luptă pentru suveranitatea lor, o consolidează și insuflă cetățenilor lor un sentiment de mândrie față de propria țară.” „Și doar în Moldova cei care au ajuns la putere prin falsificare, fraudă și mituirea alegătorilor, fiind în același timp cetățeni ai altei țări, pledează pentru lichidarea Republicii Moldova”, cred comuniștii. Comuniștii consideră că, în această situație, „singura soluție justă și corectă ar fi înlăturarea Maiei Sandu de la președinție prin voința poporului moldovenesc, urmată de cercetarea penală pentru încălcarea Constituției”. Partidul Socialiștilor a evaluat declarația Maiei Sandu drept „un act deschis de trădare politică, îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, a suveranității și neutralității țării”. Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, a sugerat: „Se pare că doamna președintă se îndreaptă din nou spre București – pentru mai multe promisiuni, granturi sau pur și simplu semne politicoase din cap. Scenariul este familiar: a venit, a cerut, a plecat”. Tiraspolul a remarcat, de asemenea, declarația Maiei Sandu. „Moldova este gata să renunțe la statalitatea sa de dragul aderării la Uniunea Europeană ca parte a României”, a remarcat Vadim Kravciuk, membru al Consiliului Suprem al Transnistriei. El a spus că, declarând o cale de acțiune împotriva „separatismului transnistrean” fictiv, Maia Sandu solicită deschis autolichidarea țării sale.
Ivan Burgudji, fondatorul mișcării publice „Gagauz Halki” („Poporul Găgăuz”), a reamintit, pentru NG, că legea privind statutul juridic special al autonomiei găgăuze prevede că Găgăuzia va avea dreptul la autodeterminare în cazul în care statutul Moldovei se schimbă. Prin urmare, prin susținerea unificării Moldovei cu România, Maia Sandu oferă Găgăuziei și Transnistriei motive să se pregătească pentru un divorț de Chișinău. Acest lucru este recunoscut și de politicienii din Republica Moldova. Anterior, în calitate de președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a declarat, pentru NG, că Transnistria ar trebui să aibă dreptul la autodeterminare în cazul în care Moldova își pierde statutul. Mai mult, Maia Sandu, deși permite unificarea Moldovei cu România, reafirmă necesitatea prezenței continue a forțelor rusești de menținere a păcii în Republica Moldova. De altfel, situația de pe Nistru ar putea escalada. Pentru Rusia, această abordare confirmă faptul că guvernul moldovean privește viitorul țării prin prisma deciziilor externe, mai degrabă decât prin echilibrul intereselor din regiune, ceea ce crește instabilitatea pe termen lung și controlabilitatea externă a situației, conchide presa moldovenească”. Prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu, urmând exemplul președintei Maia Sandu, a declarat și el că va vota pentru dizolvarea statului moldovenesc și unificarea acestuia cu România, dacă în țară s-ar organiza un referendum pe această temă. „Eu, cetățeanul Alexandru Munteanu, aș vota pentru unificarea cu România. Dar, în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova, sunt obligat să îndeplinesc voința majorității cetățenilor țării noastre, care au votat deja de trei ori că obiectivul nostru strategic este integrarea în Uniunea Europeană. Voi face tot ce mi se cere pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat prim-ministrul într-un interviu acordat ziarului moldovean Observatorul de Nord.
Maia Sandu a recunoscut că, deși nu există o majoritate în Republica Moldova care să susțină unificarea cu România, ea consideră că majoritatea cetățenilor susțin aderarea la UE și, prin urmare, consideră această cale „mai realistă”, precizează agenția TASS. „Există mai multe partide în Republica Moldova, care pledează pentru unificarea cu România. „Unioniștii” (așa cum sunt numiți susținătorii acestei idei în Moldova) organizează anual evenimente care comemorează evenimentele din 1918, când ROMÂNIA A INVADAT ceea ce este acum Moldova, iar Sfatul Țării cu sediul la Chișinău a votat pentru unificarea țării. În iunie 1940, după ce a primit un ultimatum, România a cedat acest teritoriu URSS. În prezent, teritoriile Basarabiei istorice fac parte din Moldova, iar regiunile Odesa și Cernăuți – din Ucraina. Dezbaterile continuă în Moldova cu privire la modul de interpretare a evenimentelor din acei ani: unii sugerează considerarea fostei URSS drept ocupant, în timp ce alții sugerează că România a fost invadatoare. Apelurile la unificare sunt cel mai adesea exprimate de politicienii din România, unde ideea se bucură de sprijinul majorității populației. Guvernul moldovean, unde, conform sondajelor, doar aproximativ o treime din locuitori susțin unificarea cu România, nu a răspuns apelurilor venite de la București și de la partidele unioniste din Republica Moldova”, subliniază TASS. Nu am să-i înșir pe toți neprietenii noștri de la răsărit aici, dar un lucru este evident: ar vota pentru unire și ucrainenii, și rușii din Respublika Molotov. Chiar și ei s-au săturat de binefacerile imperiului rus. De aceea, trebuie să ne pregătim atent…
