
O capodoperă în stil crazy este Flirting/Flirt (1991), un film inspirat de rigiditatea educației dintr-un internat australian, după modelul școlilor engleze – vezi și cazul Jane Eyre. Aici însă ticurile acestui fel de învățământ tradițional, șablonard, estre parodiat. Pe fondul acestei originale parodieri crazy, se petrece povestea de dragoste neobișnuită dintre sensibilul Danny (Noah Taylor), un băiat privit ca un intrus în școală, și frumoasa Thandiwe (Thandiwe Newton), o fată greu de acceptat din cauza culorii pielii sale, ea fiind din Uganda, cu ambii părinți scriitori nonconformiști, care vor fi împuscați în țara lor. Pe de altă parte, e un film despre descoperirea dragostei, fetele și băieții sunt atrași irezistibil unii spre alții, și scenele de dorință erotică sunt extrem de comice, un comic discret, fără nimic vulgar. Și iubirea tot crește între cei doi tineri, care par nepotriviți, dar au ceva irezistibil, o mare sinceritate. O frumusețe indescriptibilă. Ei au momente de izolare erotică, numai în faza atingerii corpurilor, numai noaptea, când fug din camere și se întâlnesc în tufișurile din curtea școlii. Una dintre fete, Nicola, însărcinată cu supravegherea, jucată de Nicole Kidman, îi descoperă, ar putea să le propună exmatricularea, dar cum și ea este în căutarea unui iubit care s-o pipăie, trece cu vederea excapadele lor nevinovate și îi iartă. Între Nicola și Thandiwe există chiar o confesiune de o mare delicatețe. Inițierea în dragoste începe prin priviri, prin mici gesturi, printr-un cuvânt-două, la nevoie, prin telefonie trucată, prin scrisori, prin mici trucuri prin care îndrăgostiții păcălesc vigilența celorlalți. Fenomenal este momentul când Danny Embling îl lovește pe un coleg care a spus o vorbă nepotrivită despre Thandiwe. Încăierarea lor se va transforma într-un meci de box, iar cum adversarul lui Danny era cel mai bun la acest capitol din școală, eroul nostru, cu un corp firav, primește o bătaie soră cu moartea. Numai Thandiwe, când aude că Danny se bate pentru ea, că i-a luat apărarea într-o dispută, merge și se urcă pe ring, să oprească crima, pe care ceilalți băieți o savurau.
Filmul este de un rar rafinament, raportul dintre elevi și mai ales profesori și elevi este tratat cu mult umor, un umor englezesc, bazate pe portretistică. E poate singurul film din lume în care se realizează starea adolescentină a fiorilor iubirii, a atracției dintre fete și băieți. Nicole Kidman, Naomi Watts și Thandiwe Newton sunt adolescente, cu timpul vor devenit staturi ale filmului american. Thandiwe apare ca star insolit într-unul din episoadele seriei Mission: Imposibile și dragostea ei cu Ethan Hunt (Tom Cruise) ne amintește de jocul ei remarcabil din Flirt.
E uluitor cum un regizor înzestrat parcă să relizeze numai capodopere nu este aclamat ca alții, ași în filme comerciale. John Duigan realizează numai filme de artă, pe fond istoric sau umanist. I-am mai văzut Paranoid, Molly, Lawn Dogs, Sirens, Cu capul în nori, o capodoperă cu Charlize Theron, și Călătoria lui August King, cu Thandiwe Newton protagonistă, în rolul unei sclave. John Duigan își alege subiecte foarte delicate, atipice, e înzestrat să vadă dincolo de ce pare a fi, este un autor de filme aparte, pline de substanță, poezie și umor. El este stăpânul unei lumi imateriale, pe care reușește să o exprime cinematografic, prin remarcabilul talent de a face distribuții perfecte. Rolurile feminine sunt fantastice. Atinge zona unui crazy neobișnuit, care nu pare din lumea aceasta. În Flirt ne uimește felul cum a putut să ne dea o asemenea lecție de mare iubire, de mare observator al sufletului omenesc. Fantastic cu ce delicatețe reușește să treacă de barajul fizic și să treacă în metafizic. E un excelent observator al detaliilor.
De ce cred că în Flirt a atins imposibilul, dacă ne gândim că filmul este o artă a vizibilului, a înregistrării nemiloase a realității!? Fiindcă el a tratat literar iubirea, cu valențe metaforice, pe care le-a îmbinat cu elemente crazy, rezultate de contrastul dintre normal și anormal. De pildă, cei doi tineri își păcălesc educatorii și reușesc în final să meargă la un motel și să facă dragoste. Profesorii descoperă farsa și pornesc cu mașinile în noapte după îndrăgostiți. Îi descoperă și dau buzna în camera lor. Cei doi dormeau îmbrățișați ca niște porumbei. Și acești profesori îi privesc uluiți. Îi trezesc și nu-i ceartă. Se pare că se trezesc și ei din prostia pe care au făcut-o, că au dat dovadă că nu înțeleg viața, care, înainte de orice, înseamnă dragoste. Și ce mare crimă e să ucizi dragostea. Fiindcă ei merg mai departe, aplică legea școlii și îi exmatriculează. Toți ceilalți elevi îi admiră însă. Un element semnificativ este sticla de șampanie pe care Nicola o pune în geamantanul lui Thandiwe. Ar vrea și ei să facă același lucru, să evadeze, să zboare deasupra cuibului de cuci.