Iubiții mei, parcă e un blestem pe preoți și pe biserică ca, ori de câte ori îi vine unuia pohtă să vorbească lumea despre el, să iasă moț pe rahat, să atace Biserica. Și continuă respectivul acuzația afirmând că acest lucru este provocat de faptul că biserica a făcut pact cu politicienii, inclusiv în Pandemie, că a îndemnat la vaccinare! Doar că sociologia și istoria recentă arată altceva, pentru că tinerii nu și-au pierdut doar credința, ci și busola! Ce spun faptele?! Simplu: credința în Dumnezeu se transmite în familie! Înainte sa meargă încă în picioare, părinții și bunicii duceau copiii la biserică. Ce s-a întâmplat după 1989? Biserica nu a mai fost importantă! Când ziua de sâmbătă a fost declarata ca nelucrătoare, s-au creat două zile libere una după cealaltă. Orăsenii au început să plece din orașe la sfârșit de săptămână. Dintr-un singur program tv cu două ore de emisie pe zi, de la opt la zece seara, televiziunile s-au înmulțit și au început să emită non-stop, filme după filme, emisiuni după emisiuni! Vineri seara și sâmbătă seara au devenit zile de ieșit o oraș, la discotecă cum era pe atunci, la „bairamuri”. Când te culci la 4-5 dimineața, cam greu sa ajungi la Liturghie. Tinerii ieșeau, părinții și bunicii picoteau la TV. Odată cu trecerea anilor, generațiile care rupeau pragul bisericii în fiecare Duminica și la fiecare sărbătoare au trecut la Domnul. Foștii membri de partid sau credincioși care nu mergeau la biserica în timpul comuniștilor de frică și-au păstrat „bunul obicei”.
Societatea s-a secularizat încet și sigur, din ce în ce mai mult, de la an la an. Câți și-au mai dus copiii și nepoții la biserică?! Din ce în ce mai putini, an de an… O mare parte dintre copiii duși totuși la biserică au căzut în plasele neomarxiștilor care se întindeau ca râia, din anii 90, cu succes. Aflați la studii departe de părinți, au fost victime sigure ale ateismului „eliberator”. Cei care nu și-au pierdut de tot credința, au mers din ce în ce mai rar la biserică. Religia a fost lăsată în seama școlii. Asta dacă părinții nu și-au retras copiii de la ora de religie „ca să nu fie speriați cu prostii”. Părinții nu au mai avut timp sau nu au mai fost interesați să transmită măcar o brumă de credință copiilor lor. Pentru că nici ei nu prea mai aveau treabă cu Credință și biserica, iar copiii întotdeauna copiază comportamentul adulților lângă care petrec cel mai mult timp. Când copiii erau lăsați la bunici în loc de „grădi” mămăițele și tătăiții ii învățau câte o rugăciune, sa se închine, ii cărau la biserică. Acest lucru însă nu s-a mai întâmplat la orașe…
Statul care a obligat preoții sa depindă de primarii pentru o reparație, pentru lemne sau orice nevoie nu a ajutat. Unii preoți au făcut compromisuri. Iar în Timpul Covidului au fost mai mulți preoți care au îndemnat lumea sa nu se vaccineze decât sa se vaccineze. Nu mai mințiți! Dar un creștin adevărat nu se duce la biserică sa ii facă dosarul preotului, ci pentru Dumnezeu și pentru el, creștinul, însuși. Deci nu ar fi trebuit să conteze. Mai ales că bisericile s-au înmulțit! Atacurile din presă (pe atunci nu știam ce se pregătește) nu au ajutat nici ele. Dar oricât ar încerca unii și alții sa arunce vina pe preoții de mir din parohii, acest lucru nu este adevărat! Preotul din parohie nu poate lua pe nimeni cu arcanul la biserica! Poate el sa se dea cu fundul de pământ, sa facă oricâte vizite, sa indemne, e degeaba. Arunca semințe în drum! Nu vor încolți niciodată în familii în care părinții nu se închina, nu se roagă, nu țin post, nu se împărtășesc, nu merg la Liturghie! Nici Hristos nu și-a luat ucenicii cu forța, cum ar face asta un preot când Însuși Dumnezeu respectă liberul arbitru?! Nu mai învinovățiți preoții ca fiind singuri responsabili de lipsa de credință, pentru ateismul și lipsa de interes a copiilor și tinerilor de azi, a unei părți însemnate din națiune! Învinovățiți-le părinții și nașii de botez. A lor era datoria și responsabilitatea să facă creștini adevărați din tinerele generații. Iar ce se întâmplă în aceste zile la Iași, puhoiul de lume care merge la Sfânta Paraschiva, ne arată că Nația Română nu și-a pierdut Credința. Dimpotrivă!
