De-a lungul campaniei prezidenţiale din Moldova s-a strigat din belşug „vin ruşii”, la fel cum au venit la noi şi au atacat clocitorile de pui. Acelaşi spectacol ca în România. Pe românii cu iluziile date la maxim propaganda mincinoasă i-a speriat că vin ruşii, dacă votează pe Călin Georgescu şi vor trăi ca în iad. Fără dovezi, fără documente se tot vehiculează această placă zgîriată. Pînă la urmă, n-au venit ruşii peste noi, ci tăierile pensiilor, salariilor, au venit taxele şi impozitele lui Bolojan, care sufocă existenţa românilor şi aşa precară. Iar suprataxele nu rămîn la bugetul statului, se varsă în puşculiţa fără fund a lui Zelenski. Românii s-au obişnuit atît de tare cu jugul, încît nu-l mai simt. Nu ruşii ne atacă pe noi, statul român îşi atacă proprii cetăţeni. Ia de la gura românului sărac şi dă Ucrainei armament, dă refugiaţilor ucraineni parale, cazare şi gratuităţi pe care românii nu le au. Dă Republicii Moldova (nu românilor din Moldova lui Ştefan, ci statului confiscat de „Marea Resetare”), devenită o suprataxă economică pentru România, potrivit unui plan aflat în desfăşurare, plan elaborat de UE în 2022, care viza atîrnarea R. Moldova de gîtul României, ca parte a aşa-zise strategii comune. Plan care a inclus anularea alegerilor din România din decembrie 2024, din cauza rezultatului nefavorabil Uniunii, care ar fi compromis strategia globaliştilor lui Soroş şi a slugilor lor din UE (fratele geamăn de la Palais de l’Elysée al clovnului de la Cotroceni,) cu privire la pionii preferaţi în România, Nicuşor şi Bolojan. Puterile paralele se tem să nu-şi piardă scaunul, influenţa şi privilegiile. Însă europenii, inclusiv românii au început să se trezească. Să se desprindă de sistemele corupte, cerînd în stradă respect naţional, respect pentru votul lor.
În Europa marilor state, suveraniştii au depăşit la scor partidele vechi, corupte. În Anglia, Nigel Farage, în Franţa, Frontul Naţional şi Jean-Marie Le Pen, în Spania, Partidul VOX, în Germania, AFD . Instituţiile europene nu ştiu cum să oprească valul suveranist. Cea mai potrivită armă este răspîndirea fricii, a terorii, prin sintagmele, „vin ruşii”, „ne atacă ruşii”. În România, încrederea în partidele vechi care au jefuit România, e aproape de zero. Toţi au minţit în campanii, inclusiv micul absent cu mintea şi prezenţa, chiriaşul de la Cotroceni. România are astăzi cea mai slabă clasă politică din istorie. Guvernul Bolojan face politică împotriva poporul român. A luat de la cei slabi şi a dat celor puternici, înseamnînd că avem un guvern vîndut, care şi-a trădat poporul, un guvern-slugă Uniunii Europene, care este, oficial, banca de război a Ucrainei. Dorinţa Ursulei este să alimenteze cît de mult se poate războiul din Ucraina, deşi se ştie că Rusia nu poate fi înfrîntă și nici nu are de gînd să atace România decât dacă va fi agresată. Războaiele prezentului au început din interese financiare. Pentru declanşatori e o afacere profitabilă. Fiecare bombă lansată, fiecare dronă, fiecare tanc distrus, fiecare rachetă folosită e un produs vîndut. Cei care produc armele, cei care aprobă bugetele, cei care decid că pacea nu-i rentabilă au enorm de cîştigat din afacerea „războiul”. Războiul e cea mai profitabilă afacere practicată în prezent. N-are riscuri pentru liderii războinici, ci doar pentru popoarele lumii.
Ţările se împrumută, se îndatorează, sînt forţate să se pregătească de război, iar marile companii de armament încasează miliarde. Pentru fiecare conflict există o bursă a armelor care explodează. Cine trage primul foc şi cine numără banii după, ştie toată lumea. Avem în faţă cazul Ucrainei şi Uniunii Europene, despre care se comentează tot mai mult cum că e gata să-şi frîngă picioarele de lut. Cred mai degrabă că e vorba de o altă gogoaşă parfumată şi trimisă pe centură. Cum să se prăbuşească o entitate controlată de elite întunecate, care alocă miliarde fără număr pentru înarmare, pentru explorarea spaţiului cosmic şi pentru alte mizerii, stoarse doar de la unele state membre, expediate în sărăcie, cum e cazul României. Dacă SUA, prin Victoria Nuland nu-şi vîrau coada în Ucraina, în 2014, cu Euromaidanul, încercînd să-şi tragă alte spuze pe turta lor, europenii nu plăteau astăzi oalele sparte de Zelenski, Biden şi Usula. Dar, există un mare dar istoric, să nu uităm că supraîndatorarea a prăbuşit, pînă la urmă, cam toate imperiile. Acest război financiar declanşat împotriva statelor europene e unul la nivel planetar, sistemul ticăloşit din umbră doreşte menţinerea statului de sclav al fiecărui stat care recurge la îndatorare. Inclusiv, decimarea populaţiei, tablou concret fiind Fâşia Gaza.
UE şi-a pierdut demult seducţia. Cea mai mare greşeală din istoria bătrînului continent a fost Uniunea! Însă, sistemele sociale apar şi dispar ciclic: sclavagism, feudalism, capitalism (democraţie), imperialism, socialism, aiurea, şi iar de la capăt, tot aiurea. Problema este că ele se derulează pe perioade mari de timp, de aceea unii nu înţeleg ce s-a întîmplat în anii socialismului în Europa şi în România. După lovitura de stat din 1989 logic, am trecut de la socialism la sclavagismul dictatorial cu firmă de liber-democrat. Marşul forţat sub umbrela U.E. şi N.A.T.O ne-a transferat de la libertate şi independenţă, la sclavie. Puterile lumii aveau nevoie să ne dăm lor în folosinţă. Forma de democraţie mascată a asigurat infrastructura politico-financiară care ne-a încorsetat în imperiul modern. Aşa am devenit stat-sclav în bătrîna noastră Europă, unde s-au dezvoltat feude locale. Poţi fi „liber” şi „democrat” în toate, dacă eşti corupt plin de bani şi putere. De cine rîde acum Uniunea? De toată lumea europeană, inclusiv de noi, după ce, cu acordul monştrilor din guvernele postdecembriste au „cumpărat”, pe mai nimic, bucăţi din trupul ţării noastre. România aparţine unei case europene de trîntori pompoşi, conduşi de o escroacă dovedită, dar intangibilă. Vise plăcute, români! Staţi cuminţi în genunchi, strămoşii noştri s-au jertfit pentru libertate. Lozinca asta cu jertfa „s-a fumat demult!”, ar spune un tînăr din generaţi „Z”! Dar realitatea este că Instituţiile UE vor să păstreze adormită Europa cu basmul uniunii, ţinut în viaţă de cea mai coruptă şi mai slabă generaţie de politicieni, care ştiu şi ei destul de clar că maşinăria politică a unităţii fiscale, fără state unitare e greu să fie longevivă. La felul cum arată, acum, UE este ca o miss univers bătrînă, care şi-a cheltuit toate economiile pe un trai luxos, cameristele au părăsit-o, dar ea încă se visează pe podium cu tiara pe cap. Visul proeuropean mai ţine doar la cei cu iluziile date la maxim.
