Astăzi aflat în ruine, frumosul oraș antic trac Perperikon se află în estul munților Rodopi, la 15 kilometri de orașul Kurdzhali, fiind accesibil dinspre Sofia, via Asenovgrad sau Haskovo. Vestigiile sale sunt cocoțate pe un deal stâncos, despre vechea localitate afirmându-se deseori că era un loc sacru. La poalele dealului se întinde satul Gorna Krepost, pe lângă care curge râul Perpereșka. Perperikon este considerat cel mai mare ansamblu megalitic din Balcani, aici aflându-se cândva inclusiv un sanctuar celebru și un oracol dedicat zeului Dionisos. Complexul arheologic constă din patru zone principale, ce datează din neolitic. Primul este un zid masiv, al doilea un Acropolis construit pe bucăți uriașe de stâncă, al treilea este Palatul, săpat în stânci și având o întindere de 10.000 mp. Excavațiile arheologice au fost începute aici în anul 2000 de către arheologul bulgar Nikolay Ovcharova și nu s-au oprit încă. Complexul istoric este format dintr-un mare sanctuar megalitic din mileniul VI – V î.Hr., monumente antice și o cetate medievală. Printre traci, Perperikon a fost un oraș sacru din stâncă, o fortăreață cu un palat regal și capitală. Primele urme de locuire sunt din neolitic. Chiar și atunci, oamenii s-au închinat formațiunilor stâncoase care le-au oferit o fortăreață naturală, o casă și o legătură cu zeii. Odată cu îmbunătățirea instrumentelor tehnologice, vechii locuitori ai zonei au început să modeleze stâncile, sculptând în ele locuințe întregi.
Dezvoltarea Perperikonului a continuat în timpul epocii bronzului, făcându-l astfel unul dintre cele mai vechi orașe din lume, alături de Troia și Micene. Orașul de piatră este situat lângă orașul Kardzhali de astăzi. Ocupă cel mai înalt vârf (735 m) deasupra văii prin care curge râul Perperek. Proto-tracii (tribul bessilor) venerau pietrele și soarele și unirea lor simboliza un nou început și ciclul etern al vieții. Fără îndoială, cel mai important rol în construcția sanctuarului l-au jucat aceștia. Sanctuarul a fost folosit în principal pentru ritualuri și sacrificii religioase. Potrivit arheologilor bulgari, Perperikon („locul în care piatra se întâlnește cu cerul”) a fost centrul acestei culturi străvechi. Mai târziu aici au locuit tracii, romani, bulgari și goții (geții). Orașul a fost probabil o reședință regală pentru tribul Bessilor. Bessii erau un trib independent al tracilor, care trăia pe teritoriul cuprins între Munții Rodopi și cursul superior al râului Marița (Hebrus). Herodot îi descrie ca un fel de castă-preoțească între satri, bessii fiind interpreții divinațiilor sub forma de incantații profetice ale unei preotese a unui altar-oracol al lui Dionysos aflat pe vârful unui munte, care se crede că este Perperikon. În Strabon, însă, bessii sunt descriși ca cei mai feroce dintre triburile trace independente, locuind în apropiere de lanțul Mons Haemus. Au opus o rezistență dârză macedonenilor și apoi romanilor, încât numai după lupte îndelungate au putut să fie supuși. Ei au trecut și în nordul Dunării, căci îi întâlnim și în Carpații septentrionali. Se învecinau cu coralii, maedii, brenii şi dantheleţii, precum şi cu odrişii şi sapeii.
Ulterior, romanii au adus la Perperikon luxul și rafinamentul lor, iar goții (geto-goții) au ruinat și au ars Perperikon în anul 378 d.Hr.. La doar treizeci de metri sub Acropola din Perperikon se găsea un palat măreț. Se crede că faimosul sanctuar și altarul oracular dedicat lui Sabazios (similar cu Dionysos grecesc) din Bessi a fost situat acolo și s-a aflat în continuă creștere atingând deplina înflorire în epoca romană. Potrivit istoricilor antici, Alexandru cel Mare a venit la acest sanctuar și a primit o profeție ce-i spunea că va cuceri lumea, la scurt timp după ce a invadat Imperiul Persan. Cea de a doua profeție, făcuta după câteva secole, a prevestit puterea primului împărat roman – Gaius Julius Caesar Augustus. La începutul secolului al V-lea al secolului al X-lea, orașul de piatra a devenit un centru episcopal, după ce oamenii din munții Rodopi au adoptat creștinismul. În secolele VII-XIV d.Hr. Perperikon a înflorit ca un centru regional. Exact în această parte a complexului arheologic, în timpul săpăturilor, a fost descoperită o biserică creștină timpurie unică, cu un altar interesant în mijloc. Nu este o coincidență faptul că marele altar rotund și sala ovală orientată spre cer sunt situate chiar în partea de nord-vest a complexului (biserică cu un altar rotund, specific Geților de Aur). De multe ori bulgarii și bizantinii au luptat pentru aceste ținuturi. La sfârșitul secolului al XIV-lea turcii otomani au cucerit și au distrus cetatea, ale cărei ruine s-au prăbușit încet în uitare.
Orașul sfânt Perperikon este unic în ceea ce privește aspectul arheologic, istoric, ecologic și multi-religios. Este considerat una dintre minunile lumii. Multe dintre artefactele descoperite în timpul explorărilor arheologice din Perperikon pot fi văzute în Muzeul de Istorie din Kardzhali. Tot astfel pot fi admirate și artefactele găsite de arheologii bulgari la Perperikon: un vas din lut roșu și alb datând din epoca de piatră; o diademă de aur datată în secolul al III-lea î.Hr.; tronul unui suveran sculptat în stâncă și plasat în templu (o situație neobișnuită); un sanctuar din epoca târzie a bronzului și epoca fierului; un altar ceremonial. Construit lângă orașul antic, se află orașul medieval cu bisericile sale creștine, cu habitatul său din Evul Mediu târziu, dar și o fortăreață bizantină din secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Locuri de vizitat interesante ale complexului sunt lacul de acumulare din zonă, zidurile cetății și turnul. O reconstituire a întregului complex de cetăți și temple din Perperikon este păstrat într-un muzeu din Kardzhali.
Lasă un răspuns