Octavian Paler a scris una dintre cele mai frumoase urări a sărbătorii Paștelui: „Să nu dați voie nimănui să vă strice Sărbătoarea! Întoarceți-vă cu fața spre cei care vă zâmbesc. Mergeți să-i vizitați pe cei ce vă deschid ușile. Răspundeți-le celor care vă scriu și nu vă supărați că nu primiți mesajele care nu vin. Veniți de luați lumină este cea mai frumoasă chemare rostită vreodată. Luați lumină pentru suflet , nu flacără pentru lumânare. Degeaba avem cele mai bune mâncăruri pe masă dacă înghițim cozonacul cu noduri. Degeaba am pregătit toate băuturile dacă paharul se umple de lacrimi. Cam câte sărbători de Paște credeți că mai prindem ?! Dumnezeu știe… Dar astăzi suntem aici și o să facem din această sărbătoare una pe sufletul fiecăruia. Fiți iubirea de care aveți nevoie. Fiți inima în care vreti să vă păstreze ceilalți. Fiți pacea pe care o căutați. Fiți sărbătoare pentru voi si pentru cei care au nevoie de voi. Nu lăsați bosumflații și nemultumiții să câștige. Fiți bucurie dacă vreți să fie Sărbătoare!”
Sărbătoarea religioasă pascală este una dintre cele mai importante și venerabile sărbători din creștinism, celebrată de creștinii din întreaga lume. Ea marchează Învierea lui Isus Hristos din morți și este considerată momentul central al creștinismului, simbolizând biruința asupra morții și a păcatului. Istoria sărbătorii pascale își are rădăcinile în tradițiile iudaice, unde se celebra sărbătoarea Paștelui ca comemorare a ieșirii evreilor din Egipt. Creștinii au adoptat această sărbătoare, dându-i o nouă semnificație spirituală în lumina morții și învierii lui Isus Hristos.
În Răsăritul creștin, Paștele este celebrat în aceeași zi cu Paștele iudeu, fiind o sărbătoare mobilă care cade în prima duminică după prima lună plină de primăvară. În Occident, Paștele este celebrat în prima duminică de după echinocțiul de primăvară. Semnificația sărbătorii pascale este una profundă și încărcată de simboluri, reprezentând biruința vieții asupra morții, luminii asupra întunericului, bucuriei asupra durerii și speranței asupra disperării. Această sărbătoare este momentul în care creștinii sărbătoresc credința în Învierea lui Isus Hristos, care aduce speranță, iertare și oportunitatea unei noi vieți în Hristos. Chiar și în timpurile biblice, evreii sărbătoreau Paștele ca o sărbătoare foarte importantă care avea o tradiție îndelungată a poporului evreu.
Sărbătoarea Paștelui a fost instituită în Vechiul Testament, ca o comemorare a ieșirii evreilor din Egipt sub conducerea lui Moise, după ce Dumnezeu a trimis cele zece plăgi asupra egiptenilor și i-a eliberat pe evrei din robia faraonului. Sărbătoarea pascală iudaică a fost observată încă din timpurile antice, mult înainte de venirea lui Isus Hristos pe pământ. Evreii marcau evenimentul prin sacrificarea și consumarea unui miel pascal, precum și prin alte obiceiuri și ritualuri specifice. Paștele iudaic a servit ca sursă de inspirație pentru sărbătoarea creștină a Paștelui, care aduce o nouă dimensiune spirituală și semnificații creștine. Deci, într-adevăr, sărbătoarea pascală nu a început odată cu viața și învierea lui Isus Hristos, ci avea o istorie și semnificație mai veche în tradiția iudaică. Isus Hristos a împlinit și transformat semnificația Paștelui prin jertfa și învierea Sa, aducând o nouă înțeles și o nouă speranță creștinilor din întreaga lume. Să avem speranță, iar lumina să ne îndrume spre pace și liniște pe pământ.
Lasă un răspuns