Suntem pionierii aviației mondiale, pionieri ai înălțimilor prin zbor, așa am văzut frumusețea cerului adeseori. Icar cu aripi de curaj, albastrul de pe tricolor și al iubirii zbor. Traian Vuia a fost un inventator și pionier al aviației românești. El este cunoscut pentru faptul că a construit și a pilotat primul aparat mai greu decât aerul din lume care a efectuat un zbor autonom și controlat cu decolare de pe sol. Aparatul de zbor al lui Vuia, numit „Vuia 1″ (Liliacul) a efectuat primul său zbor pe 18 martie 1906, în localitatea Montesson din Franța. Acest zbor autonom și controlat realizat de Traian Vuia a fost un moment istoric în evoluția aviației mondiale. El a demonstrat că un aparat mai greu decât aerul poate efectua zboruri fără a avea nevoie de lansare cu ajutorul catapultelor sau prin planare de pe înălțimi. Vuia a deschis aripile viitorului pentru zbor în lume. Istoria aviației românești este extrem de bogată și interesantă. Primele zboruri cu aparate mai grele decât aerul în România au avut loc la începutul secolului al XX-lea. Unul dintre pionierii aviației românești a fost aviatorul român Aurel Vlaicu, care a realizat primul zbor cu avionul său, Vlaicu I, în anul 1909. În visul meu despre zbor, l-am asemuit cu pilotul Fred Vasilescu care a capotat în romanul „Patul lui Procust” de Camil Petrescu. Să-mi fie iertată asemănarea.
În timpul Primului Război Mondial, aviația română și-a dovedit valoarea în lupta împotriva Puterilor Centrale, aviatorii români făcând parte din escadrile aliate și obținând numeroase succese în aer. După război, aviația militară și civilă din România s-a dezvoltat rapid, fiind înființate școli de aviație și companii aeriene. Un moment important în istoria aviației românești a fost participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial, când aviația militară română a luptat alături de aliați împotriva Axei. Au fost implicate în operațiuni aeriene importante și au avut piloți remarcabili care au devenit eroi naționali. Eroismul piloților români în Al Doilea Război Mondial este un capitol semnificativ din istoria aviației militare românești, marcat de curaj, sacrificiu și devotament față de țară. În ciuda resurselor limitate și a provocărilor majore cu care s-au confruntat, piloții români au demonstrat un spirit puternic de sacrificiu și determinare în lupta împotriva inamicului. Unul dintre exemplele cele mai elocvente ale eroismului piloților români în acea perioadă este participarea acestora la Operațiunea Barbarossa, invazia germană a Uniunii Sovietice. Piloții români au fost implicați în zeci de misiuni aeriene periculoase, luptând împotriva avioanelor inamice și asigurând suport aerian trupelor terestre. Cu toate că au avut de înfruntat adversari puternici și superiori numeric, piloții români și-au demonstrat abilitățile remarcabile de pilotaj și curajul în situații critice.
Un alt exemplu de eroism al piloților români este legat de apărarea spațiului aerian al țării împotriva atacurilor avioanelor inamice. Piloții români au fost nevoiți să se confrunte cu bombardiere grele și avioane de vânătoare din cadrul Luftwaffe, RAF sau USAAF, în ciuda faptului că dispuneau de resurse reduse și de tehnologie învechită. Cu toate acestea, ei au luptat cu intransigență și determinare pentru apărarea teritoriului național, punând în pericol propria viață în numele patriei.
Eroismul piloților români în Al Doilea Război Mondial este o poveste de curaj și abnegație, un exemplu de sacrificiu și devotament pentru idealuri mai mari decât sinele. Prin sacrificiul lor, acești piloți au contribuit la apărarea țării și la îndeplinirea unor misiuni cruciale în cadrul conflictului mondial. Astfel, eroismul lor rămâne una dintre amintirile vii ale istoriei aviației românești și un model de urmat pentru generațiile viitoare. Desigur! Iată câteva exemple de piloți români celebri și de fapte de vitejie ale lor din Al Doilea Război Mondial. Aviatorul Constantin Cantacuzino, cunoscut sub numele de „Bâzu”, a fost unul dintre cei mai mari ași ai aviației românești din acea perioadă. El a doborât peste 43 de avioane inamice și a fost decorat cu cea mai înaltă distincție militară a României, Ordinul „Mihai Viteazul”. Cantacuzino a fost un exemplu de curaj și abilitate în timpul luptelor aeriene. Piloții Grupului 7 Vânătoare au avut un rol crucial în apărarea teritoriului românesc împotriva atacurilor inamice. Acești piloți au participat la zeci de misiuni de vânătoare și au doborât un număr important de avioane inamice, contribuind la respingerea agresiunilor asupra României. În cadrul Operațiunii Tidal Wave, o misiune îndrăzneață de bombardament a rafinăriilor de petrol din Ploiești, piloții români și-au demonstrat curajul și determinarea în fața unor provocări grele. Deși au suferit pierderi uriașe, acești piloți și-au dus la îndeplinire misiunea cu devotament și curaj. În ceea ce privește Grupul de Recunoaștere Aeriană, cunoscut sub numele de „Puiu și Puiu”, trebuie spus că aceștia au avut un rol major în efectuarea misiunilor de recunoaștere și observație în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Piloții Ioan Mărgineanu, cunoscut sub numele de cod „Papană”, și Vasile Craiu, cunoscut sub numele de cod „Agarici”, au format o echipă competentă și experimentată, reușind să efectueze numeroase misiuni de recunoaștere cu succes.
„Papană” și „Agarici” au fost cunoscuți pentru abilitățile lor remarcabile de pilotaj, capacitatea lor de a naviga pe teritoriul inamic și curajul de a efectua zboruri de recunoaștere în condiții periculoase. Nu pot să vorbesc despre ce s-a întâmplat după război. Piloții care au supraviețuit au fost capturați de autorități și supuși unor anchete și procese pentru crime de război sau alte încălcări ale legilor internaționale. Unii piloți au fost acuzați de distrugerea unor ținte civile sau alte acțiuni considerate contrare Convențiilor de la Geneva sau altor tratate internaționale referitoare la conflictul armat. Așa au fost adevărații eroi tratați de noile autorități.
Am scris acest articol pentru a aduce un omagiu acestor eroi, dar și pentru că pe data de 16 Mai piloții americani capturați de piloții noștri în al doilea război mondial se întâlnesc cu piloții români ce sunt astăzi sub tricolor. Evenimentul este organizat de ARPIA România, al cărei secretar general este domnul general Sorin Stoicescu și pentru că această asociație împlinește 85 de ani de la constituire. Mai bine spus, Asociația Romană pentru Propaganda Aeronauticii-ARPA și 22 ani de la reluarea activităților după o perioadă de întrerupere de 25 ani, prin ceea ce este ARPIA de astăzi. „O perioadă când, din cauza vitregiilor timpului ARPA și-a pierdut personalitatea, identitatea, organizarea și patrimoniul. Reluarea activității asociației s-a dovedit o acțiune temerară. Au fost întâmpinate numeroase greutăți în refacerea structurii, a relațiilor și a bazei materiale”. ARPIA reunește în rândurile sale, tineri și vârstnici care sunt legați de activitățile aeronautice, cosmonauți sau astronauți, ce sunt uniți prin pasiune, tradiție și atracție profesională. ARPIA promovează istoria și interesele aeronautice ale României în Europa și în lume. Dar vreau să vorbesc și despre neobosiții piloți, în frunte cu generalul pilot și scriitor Radu Teodoru, care la vârsta de o sută de ani, împreună cu comandorul Breazu Ioan (dar și alții) caută aripi frânte (piloții decedați) care nu mai au la căpătâi o pală de zbor spre eternitate.
Aceștia sunt doar câțiva oamenii minunați care au promis că: nu vor ateriza până nu ating ținta! Să fie pace!
Lasă un răspuns