Conacul Chrissoveloni din Ghidigeni (jud. Galați), este un monument istoric ce datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. El este elementul dominant al unui ansamblu format din clădiri și grădini istorice, iar povestea sa a fost necunoscută publicului până de curând. În aprilie 2023 a debutat proiectul de consolidare și restaurare a clădirii conacului, co-finanțat din Timbrul Monumentelor de Arhitectură. Acesta a fost un pas important al strategiei de revitalizare a domeniului Chrissoveloni de la Ghidigeni. Proiectul „Consolidare, restaurare și refuncționalizare – Conacul Chrissoveloni” din Ghidigeni, GL – faza de proiectare D.A.L.I. este co-finanțat din Timbrul Monumentelor Istorice (sesiunea I/2023) gestionat de către Ministerul Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului. Beneficiar este Ion-Nicolae Chrissoveloni. Proiectant general: Abrupt Arhitectura – arh. Cristina Constantin, arh. Cosmin Pavel. Șef proiect complex: arh. Smaranda Baciu (expert atestat M.C.); consultant de specialitate: Remon Proiect – arh. Smaranda Baciu (expert atestat M.C.); proiectant arhitectură: Alalong Studio – arh. Ana Băbuș, arh. Diana Necula, arh. Dragoș Puiu; proiectant arhitectură: arh. Irina Petra Gudană; proiectant rezistență & expertiză tehnică: Expertize Proiectare Consulting Galați – ing. Mihai Biriș (specialist atestat M.C.), ing. Lucia Giosan & prof.dr.ing. Mihai Paul Ioan (expert atestat M.C. și M.L.P.A.T.); proiectant instalații (electrice, termice, sanitare): Ams Instal – ing. Ana Maria Florescu, ing. Vlad Cîrlan, ing. Cătălin Năvodaru; studiu istoric: arh. Constanța Carp (expert atestat M.C.), arh. Cristina Constantin, arh. Irina Petra Gudană; studiu de peisaj: Omuleții Verzi – peis. Miruna Petrică; studiu de parament: Faber Studio – rest. Maria Dumbrăvician, rest. Ioana Olteanu, rest. Laura Hangiu; comunicare: Mihaela Gudană (bibliotecar și ambasador cultural al domeniului Chrissoveloni), arh. Irina Petra Gudană; parteneri: Primăria Comunei Ghidigeni, Biblioteca Comunei Ghidigeni; alături de: Familia Chrissoveloni, Imobiliara Chrissoveloni și echipa „Întâlnire la Palat”.
Conacul familiei bancherului grec Chrissoveloni, din comuna gălăţeană Ghidigeni, cunoscut în epocă drept cuib de nebunii al aristrocraţiei începutului de secol XX, frecventat inclusiv de regele Ferdinand, este printre ultimele conace de o asemenea frumusețe care, însă, se macină lent, dar sigur. Una dintre clădirile din interiorul curții palatului a fost prima sală de tenis indoor din Romania. În timpul primului război mondial a fost modificată pentru a servi ca spital, iar în perioada orfelinatului a devenit bucătărie cu sală de mese pentru copii. Pentru cei care nu știu, Ghidigeniul este locul făcut cunoscut de o familie de greci românizați: familia Chrissoveloni. Familia este de origine greacă, cu rădăcini istorice medievale (numele vine la îndeletnicirea strămoșului lor care cosea cu fir de aur veșmintele împăratului bizantin la Constantinopol – „hrissoveloni”, care în limba greaca înseamna „ac de aur”). Această familie străveche locuia, la sfârșitul secolului al XVI-lea, pe insula grecească Chios din Marea Egee. La jumătatea secolului al XIX-lea, în anul 1848, familia se regăsește la Galați, unde Zanni M. (de la Manole) Chrissoveloni înființează un contoar (companie subsidiară) a firmei lui din Constantinopol numită „Chrissoveloni Filles – Maison d’exportation et de banque” . Compania se ocupa cu comerțul de cereale, cherestea și alte materii prime românești în porturile Mării Negre, Mediteranei și Dunării. Interesant este amănuntul care ne spune că Zanni M.
Chrissoveloni, născut pe insula Chios în 1805, a fost singurul din familie care s-a salvat in 1822 la vârsta de 17 ani, când turcii au invadat insula Chios incendiind-o, ca răzbunare a Războiului de Independență al grecilor ce începuse în 1821 pe teritoriul Greciei, aflată sub ocupația Imperiului Otoman. Ulterior, cu o avere strânsă de peste 100 de milioane de lei, familia decide să investească și în alte afaceri, una dintre ele fiind Banca Chrissoloveni, una din cele mai puternice din perioada interbelică, cu filiale în toată lumea. Aceasta și-a dus activitatea neîntrerupt timp de 100 de ani, până când, în anul 1948, Banca Chrissoveloni SAR este „lichidată” de regimul comunist, lichidatorul fiind un rus cu numele Vladimir Tiutriumov. Bancheri aristocraţi, Chrissovelonii au cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat, în anul 1879, domeniul de la Ghidigeni. Acesta va fi locul unde spuma societăţii româneşti de la începutul secolului al XX-lea va veni la petreceri sau relaxare. Conacul nu era un simplu conac de țară, ci unul dotat cu cele mai moderne realizări ale vremii: centrală termică și încălzire cu calorifere, încălzire prin pardoseală, refugii secrete, bowling, teren de tenis acoperit etc. Aici obişnuia să vină adesea şi familia regală, regele Ferdinand și regina. Dincolo de picanterii, locul a fost unul fabulos pentru vremea sa, iar comunitatea satului Ghidigeni era strâns legată de el. Pe domeniile familiei Chrissoveloni munceau oamenii de aici. În plus, tot în localitate, familia de bancheri construise o fabrică de cărămidă, una de spirt și una de oțet, afaceri care atrăseseră mulți oameni din alte părți, străini incluși. Pentru fabrica de spirt adusesră un specialist din Ungaria, bunicul portarului care astăzi ne povestește cu pasiune despr el. Boierii au rămas în sufletele și amintirile oamenilor de aici ca oameni de treabă. „Boierii noștri erau buni cu oamenii din sat. Doamna Chrissoveloni mergea călare prin sat și afla nevoile oamenilor, le dădea bani mărunți copiilor care alergau după cal” își amintește Aneta Moraru, o bătrână de 85 de ani în „Monografia” scrisă de Mihaela Gudană. Mai mult, nu era necaz sau problemă familială în care boierii să nu ajute cu ceva. În Primul Război Mondial, bunicul Jean a transformat acest palat într-un spital pentru răniţii de pe front. Din banii lui, a înfiinţat ambulanţele „Regina Maria“, cu multe din mașini mergând personal să adune răniții de pe front în timp ce regina Maria şi Sybille (soția lui Jean) erau infiermiere la spital. Vremea a trecut iar, așa cum spuneam la început, regimul comunist a reușit să distrugă ceea ce războaiele nu reușiseră. Comuniștii au transformat locul în CAP, școală și orice se putea altceva, fără a ține seamă de nimic, despuind și degradând cu știință sau mai puțină știință acest „loc burghezo-moșieresc”.
Istoria și amintirile frumoase, lucrurile bune făcute de această familie nu au reușit să le ia. Ele dăinuie în sufletele oamenilor, în spațiile goale ale conacului și prin pădurile dimprejur năzuind că într-o zi, cineva, cumva, va reuși să reînvie, măcar în parte, ceea ce pentru Ghidigeni a fost inima locului: conacul Chrissoveloni. Astăzi locul este o ruină iar oameni inimoși ca Mihaela Gudană și fiica sa, Irina, printre multele inițiative, au vrut să mai arate o dată acest loc și altor oameni, pentru a mai putea salva salvabilul. Avem nevoie de tineri pasionați care să aducă la viață tot mai multe locuri deosebite uitate de vreme. Frumusețea acestor locuri rămâne înscrisă pe pereții bătuți de timp, căci farmecul unui loc nu piere niciodată. De aceea cred că aceste locuri ar trebui vizitate cât încă mai există, căci, ușor, ușor, se pierd în trecut fărâme de istorie. Acum despre Ghidigeni, care este o comună în județul Galați, Moldova, România. Se află în podișul Covurlui; lângă Bârlad; și la o altitudine de 55 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 71,51 km². Populația este de 6.212 locuitori, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ, chestionar. Comuna se află în marginea nordică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Bârlad. Este străbătută de șoseaua județeană DJ240, care o leagă spre nord-vest de Priponești (unde se termină în DN24) și spre sud de Negrilești și Munteni (unde se termină în același DN24). La Tăplău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ240A, care duce spre est la Cerțești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Corod a județului Tutova, și era formată din satele Tălpău, Gârbovățu, Gura Gârbovățului și Gefu, având în total 850 de locuitori ce trăiau în 270 de case. În comună existau o școală primară de băieți și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și cu aceeași alcătuire, având o populație de 1754 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bârlad din regiunea Bârlad și apoi, în 1956, raionului Tecuci din regiunea Galați. În 1968, a trecut la județul Galați, fiindu-i între timp alipite și satele Slobozia-Corni și Tălpigi, anterior în comuna Negrilești. Trei obiective din comuna Ghidigeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Galați ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic reprezentat de o așezare din Epoca Bronzului Târziu (secolele al XIII-lea–al XII-lea î.Hr., Cultura Noua). Alte două sunt monumentele istorice de arhitectură reprezentate de ansamblul conacului Chrissoveloni (sfârșitul secolului al XIX-lea) de lângă primăria din Ghidigeni – ansamblu alcătuit din conacul propriu-zis și unele construcții anexe — și cavoul familiei Chrissoveloni (sfârșitul secolului al XIX-lea) aflat pe malul drept al râului Bârlad.
Acum, prin workshopuri, expoziții și concerte se atrage atenția asupra acestui spațiu ce are potențial pentru viitor. Mihaela Gudană a reîncercat să reînvie istoria romanțioasă a acestor meleaguri, prin apariția cărții „O vizită la palat”. Volumul, publicat la Editura Princeps Multimedia Iași, este un dialog între urmașii Familiei Chrissoveloni și doamna Martha Fischer, în prezența autoarei, între zidurile Palatului Chrissoveloni din localitatea Ghidigeni. De fapt, acolo se deapănă amintiri istorice, în timp ce pașii răsuna printre pereții care par să fi păstrat între ei secretele unor vieți de mult apuse, a unor caractere impresionante si chiar pașii Reginei Maria, prietenă apropiată a familiei Chrissoveloni. Dacă va reînvia conacul, poate și localitatea își va regăsi drumul către viitor, întrerupt în mod brutal de război și de fostul regim. Ca loc de manifestări artistic-sportive sau ca muzeu ce adăpostește colecții valoroase, ca hotel unde poposesc turiștii, sau ca spațiu comercial, Conacul Chrissoveloni din Ghidigeni, odată restaurant, ne mai poate bucura inimile și ochiul, cu istoria sa, cu arhitectura sa, cu splendorile sale… (G.V.G.)
Lasă un răspuns