Monumentul gigant DADA, din Moinești, înregistrat în patrimoniul UNESCO

La intrarea în municipiul Moinești, dinspre Bacău, veți fi întâmpinați de unul dintre monumentele reprezentative ale județului și chiar ale României, înregistrat în patrimoniul UNESCO. Este vorba despre monumentul DADA, realizat în anul 1996, cu ocazia centenarului nașterii marelui poet și eseist moineștean Tristan Tzara (1896-1963).

Monumentul, alcătuit din literele DADA este concepția și creația sculptorului de origine română stabilit în Germania, Ingo Glass, într-o viziune definibilă ca fiind de ordinul unui design simbolic: mari panouri dreptunghiulare în care par a se decupa două mari porți (cei doi D), care sugerează ideea de trecere spre altceva, de schimbare. În alternanță, din celelalte două dreptunghiuri par să se desprindă, spre a se înălța, mari săgeți, respectiv cei doi A. Altfel spus, avem în față tema simetrică a unei complexe mișcări de schimbare, de înnoire, conjugată cu cea a desprinderii, a înălțării spre un cer al universalității, totul fiind ancorat în pământul românesc al Moineștiului, țara lui Tzara”, a declarat Maria Catana, directorul Bibliotecii „Ștefan Luchian” din Moinești. Monumentul are 25 metri lungime, 2,6 metri lățime, 10 m înălțime și cântărește 120 de tone, într-o combinație de oțel cu beton. În revista franceză „Le Quotidien de Paris”, din octombrie 1996, este consemnată inaugurarea la 9 octombrie, la Moinești, a monumentului consacrat scriitorului Tristan Tzara – fondatorul mișcării spirituale Dada, personalitate a culturii românești recunoscută la nivel mondial. Datorită faptului că Tristan Tzara s-a născut la Moinești, orașul mai este cunoscut la nivel internațional și ca „Dada City”. Monumentul DADA se află poziționat pe șoseaua Moinești-Bacău și constituie un punct de referință în peisajul cultural al orașului.

Sculptorul Ingo Glass s-a născut la 9 aprilie 1941, la Timișoara și este un sculptor și scriitor de limba germană, șvab originar din Banat, România. Este considerat un reprezentant al artei concrete și avangardist printre transavangardiști. Ultima sa lucrare figurativă a fost executată în 1966, când a terminat facultatea, mai precis lucrarea de diplomă. Ingo Glass este unul dintre fondatorii Muzeului de Artă Vizuală din Galați. În perioada 1954-1960 a urmat cursuri de sculptură la Școala populară de artă, la clasa profesoarei Prof. Elisabeth Popper, care studiase la Viena cu Oskar Hanak. Tot în 1960 a luat bacalaureatul la Liceul nr. 1 din Lugoj. În 1967 a absolvit Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj (actuala Universitate de Artă și Design), la clasa lui Artur Vetro. În perioada 1967-1971 a fost consilier științific al Muzeului de Artă Contemporană din Galați. În perioada 1972-1973 a fost asistent la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu din București. În perioada 1976-1978 a fost consilier artistic la Casa de Cultură Friedrich Schiller din București. În 1978 a inițiat și organizat prima expoziție națională a artiștilor plastici germani din România. În anul 1979 a dat un interviu ziarului „Financial Times”, cu titlul „Ceauseșcu – acolo unde dispare carnea”. Imediat, Glass a fost chemat la Securitate și i s-a pus în vedere că are două săptămâni la dispoziție ca să părăsească România, renunțând la tot ce avea în țară: locuință, obiecte, cetățenie. Prin urmare, în anul 1979 a emigrat și s-a stabilit în Germania, la München. Ajuns în Germania, în 1979 a și fost cooptat ca membru în juriul primei expoziții „Münchner Künstler“ (Artiști münchenezi), organizate în galeria Primăriei München. Din 1980 a fost angajat custode al muzeului orășenesc Üblacker-Häusl din München. Apoi, în 1983 a fost numit organizator al expozițiilor organizate de secția de cultură a Primăriei München și manager al atelierului de artă din Lothringer Straße din München. În același an, a inițiat și organizat în Landshut și Pforzheim prima expoziție

„Artiști bănățeni în Republica Federală Germania”. Tot din 1983 a fost membru al conducerii Asociației „Esslinger Künstlergilde”, filiala din Bavaria. În perioada 1983-1993 a fost membru al Comisiei de expoziții a organizației profesionale a artiștilor de arte vizuale din München și Oberbayern. În 1993 și-a dat doctoratul cu tema „Constantin Brancusi und sein Einfluß in der Skulptur des 20. Jahrhunderts” (Constantin Brâncuși și influența sa asupra sculpturii secolului XX). Are lucrări de sculptură majore în Galați, Târgoviște, Covasna, Oberhausen, Tel Aviv, Timișoara, München, Südstahl-Mertingen. A avut expoziții personale în 1964 la Casa Universitarilor, Cluj; 1968 la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, Galați; 1980 la Galerie Glaub, Köln; 1982 la Stadtmuseum, München; 1986 la München; 2007 Grundformen und Grundfarben im Raum în galeria Emilia Suciu din Ettlingen. Ca scriitor i-au apărut lucrările: „Constantin Brâncuși Und Sein Einfluss Auf Die Skulptur Des 20. Jahrhunderts, Editura Vinea, ISBN 9739294197 (973-9294-19-7); este coautor la Enciclopedia în șase volume care reunește informații privind circa 2500 de artiști plastici din München și Oberbayern. Ca distincții, în 2012, Ingo Glass a devenit Cetățean de onoare al orașului Timișoara.

Monument gigant DADA din Moinești (Dada City) al sculptorului Ingo Glass – înregistrat în patrimoniul UNESCO rămâne ca un important reper artistic și cultural românesc, amintind de marele moineștean Tristan Tzara (pseudonimul poetului și eseistului român Samuel Rosenstock, născut în Moinești și stabilit în Paris), cel care a susținut Dada-ismul și a influențat astfel cultura mondială, la un moment dat. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*