Iustin Capră – un Brâncuşi în lumea tehnicii

Născut în localitatea Măgureni, județul. Prahova, la 22 februarie 1933, Iustin Capră este fiu de învăţător. A copilărit în satul Măgureni, apoi a învăţat la Liceul teoretic din Câmpina și la Grup ul Şcolar Industrial de Petrol din acelaşi oraş. După liceu s-a înscris la Şcoală tehnică de aviaţie, devenind subinginer de aviaţie. Câțiva ani mai târziu a urmat Institutul Politehnic din Bucureşti. În 1956 devine ofiţer de aviaţie, dar cariera lui se leagă de domeniul inventicii, „Brâncușiul tehnicii” având la activ peste 100 de invenţii, dintre care 72 de prototipuri de autoturisme, șapte aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale.

În 1955 a construit automobilul cu două roţi „Virgilius”, echipat cu un motor de avion de 105 CP, care atingea o viteză de 300 km/ora şi cântărea 250 kg. În 1956 a realizat Rucsacul zburător – aparat portativ pentru zbor individual, invenție pentru care a fost arestat, fiind bănuit că l-a făcut pentru a fugi din ţară. Aparatul original se află la Muzeul Aviaţiei din Bucureşti iar Statele Unite au recunoscut prioritatea lui Iustin Capră în 2002 (după moelul lui NASA realizând costumul autonom cu jet al astronauților).

În 1968 a realizat o aerodină cu decolare şi aterizare pe verticală, dar și un automobil având caroseria… fluidă. Au urmat un elicopter fără elice, fără aripi şi fără jet, apreciat de Henri Coandă şi care l-a adus pe Iustin Capra în elită marilor inventatori ai lumii.

A realizat și numeroase autoturisme cu consum minim, seria „Soletă”, precum „Soletă F”, cea mai mică maşină din lume, cu un consum redus de benzină, mașini fără volan şi fără pedalier, ori „Sarmis EM 4K”, vehicul cu o masă de 140 kg şi acumulatorii de 180 kg, care atinge viteza de 60 km/h. Apoi a construit mai multe prototipuri de maşini şi motorete, alimentate de acumulatori, preocupându-se în special de creşterea randamentului şi scăderea greutăţii.

A primit numeroase premii și diplome la expoziţiile naţionale şi internaţionale de inventică din Elveția, Turcia, Franţa, Germania, Cehoslovacia etc. În 2008, Academia Română i-a decernat premiul „Fundaţiei Dan Voiculescu” pentru contribuţia pe care a avut-o la schimbarea în bine a imaginii României în lume, iar în 2012, pe scena Sălii Dalles din Bucureşti inventatorul a primit Diplomă de excelenţă a „Naţiunii”, acordată de Grupul de presă Alcero – Ziarul Naţiunea

Printre invenţiile sale neconvenţionale trebuie amintire: Dematerializarea temporară a forţei gravitaţionale care acţionează asupra unui corp în sustentatie, pentru care savantul Coandă, venind de la Paris (1972) în România l-a luat colaborator pentru aplicarea „Efectului-G-Capra” pentru propulsia aerodine lenticulare („farfuria zburătoare”); Aerodina “Experimental -71” cu decolare/aterizare pe vericala (elicopter individual portabil) cu elici contrarotative, purtat în spate de pilotul care-l pilotează prin schimbarea centrului de greutate al pilotului (fără manşă sau pedaliere) şi care pliat și transportat într-un geamantan sau în portbagajul unui automobil; Aerodină VIVAS-4000 – un „elicopter” total neconvenţional cu sustentatie cu efect pelicular, decolare/aterizare vericala, fără aripi, fără elice, fără propulsie-jet şi care l-a adus pe Iustin Capră „în elită marilor inventatori ai lumii” (Coandă-1970); Automobilul cu caroserie fluidă (invizibilă) care printr-un jet de aer incolor, în scurgere pe exterior, creaza o „caroserie”. Demonstraţia din 1968 de la Muzeul Tehnicii din Parcul Carol I producea uimire printre profani: vehiculul era stropit cu apă, dar jetul lichid nu ajungea să-l ude pe conducător sau să oprească din funcţiune sistemele vitale ale motorului; Aparatul de zbor autonom, individual, „Ruksacul zburător” cu jet de gaz (perhidrol), prioritate mondială, brevetat cu numărul 113/09.Febr.1959 și experimentat în faţă Comisiei Militare la Băicoi (Ph) de către pilotul paraşutistul Maestru al Sportului Sebe Vasile (la care s-a adăugat versiunea perfecţionată patent no .41711/0-12.Mai.1960); Automobilul „SOLETA” -150 eco cu cel mai mic consum de carburant din lume, doar 0,5 litri la 100 km, dovedit printr-un circuit auto continuu pe tronsonul Bucureşti-Iaşi (cca 600 km) într-un turneu demonstrativ.