Ruinele unei structuri din epoca de piatră au fost găsite de arheologii care fac săpături în apropiere de Praga. Aceasta este considerată una dintre „cele mai vechi dovezi ale arhitecturii” din Europa, complexul arheologic fiind mai vechi decât Stonehenge și chiar decât piramidele egiptene, Structura enigmatică este cunoscută sub numele de „medallion”. O comunitate agricolă locală s-ar fi adunat într-o clădire circulară, cu aproape 7.000 de ani în urmă, în perioada Epocii noi a Pietrei, care a fost descoperită abia în 2022, lângă Praga, Cehia. Potrivit purtătorului de cuvânt al Institutului de Arheologie al Academiei Cehe de Științe, Jaroslav Ridky, „este prea devreme pentru a avea informații despre oamenii care au construit această structură rotundă”, fiind însă clar că aceștia făceau parte din cultura ceramicii care a înflorit între 4900 î.Hr. și 4400 î.Hr.. Structura excavată are o suprafață mare, aproximativ 55 de metri în diametru, echipa de arheologi găsind până acum fragmente de ceramică, oase de animale și unelte de piatră, potrivit lui Jaroslav Ridky. Oamenii care au făcut obiecte de ceramică în acea perioadă au construit și alte structuri circulare în regiunea Boema a Republicii Cehe, satele lor agricole fiind formate din mai multe case cu structuri mari, dreptunghiulare (tip „hală”), unde puteau locui 20 până la 30 de persoane. Nu doar acolo sunt însă astfel de structuri circulare, ci și în alte zone din Europa Centrală, a spus arheologul. „Una dintre astfel de teorii este că ar fi putut fi folosită ca centru economic, centru comercial. Ar fi putut fi, de asemenea, un centru al vreunui cult religios, unde se oficiau rituri de trecere sau ritualuri legate de perioada anului”, a menționat Ridky.
Ruinele descoperite sunt formate din unul sau mai multe șanțuri largi, circulare, având mai multe goluri care au funcționat ca intrări. Partea interioară a fiecărei structuri era probabil căptușită cu stâlpi de lemn, posibil cu golurile tencuite. Miroslav Kraus, directorul săpăturii arheologice a spus că dezvăluirea structurii le-ar putea oferi un indiciu despre utilizarea clădirii. Cercetătorii au aflat pentru prima dată despre existența structurii Vinoř în anii 1980, când muncitorii din construcții instalau conducte de gaz și apă, potrivit Radio Prague International, dar săpătura actuală a dezvăluit pentru prima dată întreaga structură. Până acum, echipa a recuperat fragmente de ceramică, oase de animale și unelte de piatră, potrivit Řídký. Rămășițele organice datate cu carbon din această excavare ar putea ajuta echipa să identifice data construcției structurii și, eventual, să o lege cu o așezare neolitică descoperită în apropiere. Řídký a spus că oamenii care au făcut obiecte de ceramică „mângâiată” sunt cunoscuți pentru că au construit alte structuri circulare în regiunea Boema a Republicii Cehe. Satele lor agricole sedentare – situate la intersecția Poloniei contemporane, estul Germaniei și nordul Republicii Cehe – constau din mai multe case lungi, care erau structuri mari, dreptunghiulare, care găzduiau 20 până la 30 de persoane fiecare. Dar „cunoștințele de construire a structurilor circulare au trecut granițele mai multor culturi arheologice”, a remarcat Řídký. „Diferite comunități au construit astfel de structuri în Europa centrală.”, a mai spus el. Arheologii știu că „structurile sunt cele mai vechi dovezi ale arhitecturii din întreaga Europă”, a mai declarat Řídký la Radio Prague. Sute de astfel lucrări de pământ circulare au fost găsite în toată Europa centrală, dar toate sunt mult mai recente. Deși popularitatea lor în neoliticul târziu este clară, funcția lor este încă pusă în discuție, potrivit „Science Alert”. Avem in Câmpia Tisei zeci de asemenea structuri circulare ce au putut fi deconspirate cu ajutorul Lidar, dar și marea fortificație de la Cornești, localitate care mai înainte s-a numit Jadani. Urmele fortificației se află la 18 km nord de Timișoara, la est de șoseaua Timișoara – Arad, având centrul la cca. 2,5 kilometri la nord de vatra satului Cornești, între localitățile Cornești, Orțișoara, Seceani și Murani. Săpăturile arheologice recente efectuate de o echipă internațională formată din români, nemți și britanici au dus la concluzia că, de fapt, este vorba de una din cele mai mari fortificații preistorice, mai exact, o construcție eneolitică începută pe la 1500 î.e.n și abandonată pe la anul 1000 î.e.n. Se pare că a fost reședința unei puternice căpetenii sarmate, capabilă să coordoneze lucrările unei construcții de asemenea anvergură.
