Conform unei legi nescrise dar veche de când lumea, omenirea s-a găsit din nou nepregătită în fața unor sfidari globale, chiar dacă acestea erau oarecum previzibile: fenomenul Covid și criza economică. Nici la nivel național, nici la nivel internațional, în alianțe, parteneriate, organisme și instituții cu vocație universală sau zonală (euroatlantică, euroasiatică etc.), răspunsul nu e cel optim, iar în fața pericolului comun replicile rămân izolate și conlucrarea – aspirație, fie ea sinceră sau ipocrită.
Cine poate imprima un curs rațional și realist, coordonat și eficient, la scară globală, evoluțiilor parcă tot mai scăpate de sub control care crispează atmosfera internațională? Lumea nu mai e nici bipolară, nici monopolară ci în remodelare. ONU și instituțiile sale sunt birocratizate și ineficiente, formatele euroatlantice (NATO, UE etc.) sunt blocate sau stânjenite, în acțiunile lor, de interese și politici divergente, iar despre deglobalizare, ca tendință în creștere, se vorbește tot mai insistent. Dar o nouă ordine mondială nu poate apărea peste noapte, iar actuala se arată a fi tot mai mai depășită de realități și mai vulnerabilă la provocări.
Cum se poate ieși din impas, cum și de unde trebuie început, care e obiectivul imediat?
Spre deosebire de majoritatea celor ce se pronunță asupra lumii de mâine în raport cu cea de ieri și de azi, președintele Putin nu pornește în evaluarea sa de la procesul de destructurare geopolitică planetară din 1989-1991, ci de la momentul încheierii celui de al Doilea Război Mondial și al înțelegerilor esențiale perfectate atunci între marile puteri aliate învingătoare. Așa se explică într-un fel și interesul cu totul deosebit pe care liderul de la Kremlin îl manifestă pentru celebrarea celor 75 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, cu urmări – bune sau rele – care au și astăzi impact covârșitor asupra evoluțiilor internaționale.
Presedintele Putin pornește de la ideea că sistemul postbelic al relațiilor internaționale trebuie păstrat și îmbunătățit. În cele trei sferturi de veac care au trecut de când s-au pus bazele sale, în ciuda vremurilor „destul de neliniștite” și a schimbărilor de mare amploare cunoscute de omenire, grație acestui sistem, lumea nu a cunoscut „mari conflicte armate, confruntări de forță pentru construirea unor noi ierarhii globale” ca în trecut, constată liderul de la Kremlin.
Aceste considerații sunt expuse în amplul articol publicat în revista conservatoare „National Interest” din SUA, unde președintele Rusiei reia și dezvoltă propunerea sa de reuniune la vârf a celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. „Summitul celor cinci state – Rusia, China, Franța, Statele Unite și Marea Britanie va confirma spiritul de alianță, născut și dezvoltat în anii celui de-al Doilea Război Mondial”, arată Putin în articol. Ideea acestui summit a fost formulată mai întâi la Moscova, la 15 ianuarie 2020, în discursul rostit de președinte în Adunarea Federală și apoi reafirmată la Ierusalim, în aprilie 2020, la comemorarea eliberării lagărului de la Auschwitz. (Între timp, președintele francez Macron a lansat ideea unui summit al celor cinci pe tema Covid, dar divergențele americano-chineze au compromis inițiativa). Ideea președintelui Putin, reluată și explicitată, la diferite niveluri și cu diferite ocazii, de demnitari și politologi ruși,vizează marile probleme ale păcii și războiului, dezarmării și controlului armamentelor, probleme care devin tot mai acute.
Recursul Moscovei la venerabilul Consiliu de Securitate al ONU este o formulă politico-diplomatică pe cât de firească (deși, fără precedent în istoria ONU), pe atât de oportună în actuala atmosferă internațională încărcată și în conjunctura preelectorală tensionată din SUA. Pentru unii, în acest moment, prezența la aceeași masă de tratative a drapelelor SUA și Chinei, SUA și Rusiei, ar fi de neconceput. Dar inițiativa Kremlinului e privită cu interes și receptivitate și în marile cancelarii ale lumii, și în presa mondială. Un corespondent AFP se întreba, pe un ton senzationalist, dar nu întru totul gratuit, dacă e vorba de „un salt al multilateralismului pus la pământ de reflexe naționale sau de prima etapă către o reorganizare geopolitică și o remodelare a unei organizații create în 1945 pentru a preveni și stăvili crizele mondiale”.
În atmosfera bizară și sulfuroasă întreținută prin factorul pandemie, inițiativa liderului Rusiei ar putea debloca „izolarea”, „carantinizarea”, „distanțarea”etc., interdicții și rigori care se extind, iată și asupra mai marilor lumii, nu doar asupra muritorilor de rând de pe Terra.
Lasă un răspuns