Mult așteptată întâlnire Trump-Putin, de mult anunțată și pregătită pe îndelete, dorită de mulți, dar și nedorită de unii, nici ei puțini, va avea loc probabil în prima jumătate a lui iulie. Ambii lideri au declarat public, explicit, că o consideră necesară.
De obicei, asemenea evenimente sunt primite favorabil, cu speranța, în lume, căci discuția directă, „în doi”, poate duce la mai buna înțelegere între părți, armonizare de interese, compromisuri, invoieli etc. Și totuși, de data aceasta, în spațiul euroatlantic apropiata întâlnire întâmpină mai degrabă rezerve, dacă nu chiar suspiciuni și temeri. Dincolo de obiecțiile, de-acum banale, că șeful Executivului american n-ar prea fi înzestrat că om de stat, expert în politica internațională și maestru al diplomației, temerile exprimate în cercuri occidentale, inclusiv în SUA, vizează zone mai sensibile. După ce lumea euroatlantică (dar și ONU) au decis să aplice sancțiuni Rusiei după anexarea Crimeei și se străduiesc să izoleze Moscova (o absurditate, desigur), președintele Americii a cerut, la recentul G7 reprimirea Rusiei că membru al Grupului.
„Nervozitate în multe capitale europene”, constată Dominique Dewitte de la publicația belgiană „Express Business”. De ce? Pentru că, „spun specialiștii, președintele Putin, care caută să submineze NATO și UE, îl preferă pe omologul sau american, care nu prea are la suflet NATO și UE” (același ziar se întreabă încă, din titlu, dacă nu cumva președintele Trump va scoate SUA din NATO).
Oricum, la recentul G7, SUA și ceilalți aliați s-au comportat mai degrabă „ca adversari”, aprecia mult prea serioasă publicație „Foreign Policy”. Iar președintele francez Macron spunea: „Dacă așa a fost ambianța de aici, închipuiți-vă ce lucruri rele vor fi luna viitoare, la summitul NATO”. Abordări poate cam alarmiste, dar cu un sâmbure de adevăr. Solidaritatea euroatlantică și cea occidentală sunt tot mai solicitate, lumea tot mai instabilă, iar liderii tot mai nervoși. Rusia și China își sporesc ponderea în lume, iar președintele Trump rămâne, spre consternarea prelungită a multora, același mare semn de întrebare.
Ce vor conveni și decide cei doi mari e greu de anticipat sau poate nici nu se va afla (ci doar deduce) prea curând. Căci nu doar despre terorism, Iran, Coreea de Nord (cum s-a spus oficial) vor vorbi ei. Între cei mai mari coloși politico-militari ai lumii se fac jocuri mult mai mari.
Lasă un răspuns